Eroziunile provocate de inundații din zona graniței de Nord-Est și de pe malul drept al râului Prut au dus la distrugerea a sute de hectare, iar viiturile succesive care s-au format pe cursul apei au „mâncat” din țărmul românesc. În ultimii ani s-au pierdut suprafețe tot mai mari în urma fenomenelor accentuate și a lipsei îndiguirilor. Numai în acest an, în județul Botoșani, apele au afectat malurile Prutului pe o lungime de 4.000 de metri liniari.

Conform declarațiilor autorităților din zonă, în luna iulie au fost cel puțin cinci hectare de teren înghițite de Prut și într-un an se poate ajunge la zeci de hectare. Fără consolidarea permanentă a malurilor riscăm să rămânem fără zone importante de pământ. Ultimele lucrări de reparare a malului Prutului au fost făcute înainte de 1990, dar deja au fost rupte de ape și în plus au devenit parte a teritoriului ucrainean ca urmare a modificării albiei râului. Există date despre eroziunile malului drept al Prutului, document realizat de specialiști ai SGA și ai Inspectoratului în Construcții și Inspectoratului pentru Situații de Urgență care prezintă efectele produse în 2018, pe cursurile de apă din județul Botoșani ca urmare a unor viituri puternice care au amplificat fenomenele de eroziune a malului. Conform specialiștilor, eroziunile active duc la pierderea continuă a unor suprafețe importante de teren din teritoriul țării, cursul râului Prut fiind deja deviat pe o porțiune mare. Costurile de consolidare a malului Prutului, singura soluție de oprire a acestui dezastru, se ridică la peste 20 de milioane de lei, bani care ar trebui alocați de la bugetul de stat.