România rămâne printre țările europene cel mai departe de atingerea statutului de „paradis ecologic”, reciclând doar 12,3% din deșeurile municipale, mult sub pragul de 55% impus de legislația Uniunii Europene (UE).
Potrivit Politico, toate statele membre sunt obligate să atingă acest obiectiv până în 2025, conform economedia.ro.
UE și-a stabilit ținte intermediare pentru a evalua progresul în direcția reducerii poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a conservării naturii, având ca scop final neutralitatea climatică până în 2050. Acțiunile includ colectarea separată a deșeurilor și susținerea proiectelor de biodiversitate. Printre măsurile recente, UE a interzis distrugerea hainelor și pantofilor nevânduți, însă această politică a generat efecte neprevăzute
O investigație realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a dezvăluit că România a devenit destinația unor cantități semnificative de haine aruncate din alte state membre, evidențiind lipsa unor mecanisme eficiente de gestionare a deșeurilor textile.
Legislația UE solicită implementarea unor sisteme de colectare eficientă pentru categorii variate de deșeuri. Începând cu 2025, toate statele membre trebuie să recicleze sau să pregătească pentru reutilizare cel puțin 55% din deșeurile municipale. În plus, există cerințe specifice, precum reciclarea a 65% din deșeurile de ambalaje și a 65% din dispozitivele electronice. Totuși, cele mai recente date statistice, din 2022, indică un progres inegal între statele membre.
Progresele sunt limitate
În 2022, doar Germania, Austria, Slovenia și Țările de Jos au atins obiectivele pentru deșeurile municipale, în timp ce alte state, precum Belgia și Italia, erau aproape de pragurile stabilite. În contrast, doar Letonia, Slovacia și Bulgaria îndeplineau cerințele pentru reciclarea deșeurilor electronice.
Un alt obiectiv major al UE este reducerea impactului materialelor plastice asupra mediului. Până în 2025, statele membre trebuie să colecteze 77% din sticlele de plastic de unică folosință și să asigure ca noile sticle să conțină minimum 25% plastic reciclat. Soluții precum sistemele de returnare contra unei taxe suplimentare au demonstrat eficiență în anumite țări, cu rate de colectare ce depășesc 80%.
Protejarea naturii și reducerea emisiilor de carbon sunt priorități pe termen scurt și mediu. Între 2021 și 2025, UE trebuie să mențină un nivel constant al absorbției de CO2 prin conservarea pădurilor și a zonelor umede. Cu toate acestea, rezerva de carbon a Europei continuă să scadă, în ciuda reglementărilor existente. În cadrul Conferinței ONU pentru biodiversitate din 2022, UE s-a angajat să investească anual cel puțin 20 de miliarde de dolari în biodiversitate până în 2025, dar progresele financiare sunt limitate.
Sectorul transporturilor rămâne una dintre principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră, după producția de energie și încălzire. UE a impus producătorilor auto să reducă emisiile de CO2 ale vehiculelor cu 15% față de nivelurile din 2021, până la sfârșitul lui 2025. Nerespectarea acestor cerințe va atrage sancțiuni financiare. Totuși, estimările ONG-ului Transport & Environment sugerează că majoritatea producătorilor vor respecta aceste standarde, grație creșterii vânzărilor de vehicule electrice și hibride.
