România face pași spre ajustarea obiectivelor energetice, răspunzând parțial solicitărilor venite de la Bruxelles, prin actualizarea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), conform Ministerului Energiei.
Unul dintre principalele angajamente este creșterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul total de energie. Deși Comisia Europeană a cerut o pondere de 41% până în 2030, România și-a stabilit un obiectiv mai modest, de38,3%, în creștere față de versiunea anterioară de 36,2%. Această majorare se va realiza în principal prin extinderea utilizării pompelor de căldură și reducerea dependenței de gaz. Un alt pas important include integrarea biometanului în rețeaua națională de transport de gaze, unde se estimează că acesta va ajunge la o pondere de 5% până în 2030, conform profit.ro.
Provocări majore
Cu toate acestea, rămân provocări majore pentru atingerea pragului cerut de UE, de 41%. În documentul oficial se specifică și ocreștere semnificativă pentru sectorul de încălzire și răcire, unde SRE ar urma să atingă 41,1% din consumul final brut în 2030, față de 36,3% anterior. Instalarea pompelor de căldură devine o prioritate, iar Ministerul Energiei colaborează cu Institutul Național de Statistică pentru a include în mod corect energia termică generată de aceste pompe în bilanțul energetic național.
Se preconizează înlocuirea treptată a tehnologiilor ineficiente cu pompe de căldură, care ar trebui să ajungă la 25% din cererea de energie pentru încălzire și răcire. În acest sens, un plan național de instalare a pompelor de căldură atât în sectorul rezidențial, cât și în cel comercial va fi esențial. Pentru sectorul rezidențial, se prevede o capacitate instalată de 760 MW în 2025, crescând la 1.000 MW în 2030, iar pentru sectorul comercial, estimările indică o creștere procentuală până la 50% în 2030.
Înlocuirea sobelor pe lemne
De asemenea, planul vizează implementarea unor soluții de încălzire și răcire cu emisii reduse, în special în mediul rural, prin înlocuirea sobelor pe lemne cu echipamente mai eficiente, inclusiv pompe de căldură. În mediul urban, se pune accentul pe decarbonizarea sistemelor de termoficare centralizate.
Conform Strategiei energetice a României pentru 2025-2035, se estimează o creștere considerabilă a utilizării pompelor de căldură, acestea devenind o alternativă viabilă la încălzirea pe gaze naturale.Totuși, această tranziție va genera o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice, mai ales în contextul interzicerii boilerelor și centralelor pe gaz în UE începând cu 2040. În perioadele de vârf de consum, când temperaturile scad, necesarul de energie electrică ar putea atinge 4.000 MW, având în vedere estimarea de un milion de pompe de căldură instalate.
Pentru a evita suprasolicitarea rețelelor electrice, se propune o configurație hibridă, în care centralele pe gaz ar putea prelua consumul de vârf, asigurând o soluție mai stabilă pentru sistemul energetic și confortul consumatorilor.
