Autoritățile au termen ca până în luna decembrie 2020 să găsească o formulă legislativă prin care să implementeze un sistem de garanție-returnare pentru ambalajele nereutilizabile din plastic, sticlă sau metal, cu capacitate cuprinsă între 0,1 litri și 3 litri, conform Legii 31/2019 de modificare a OUG 74/2018. Sistemul de garanție – returnare ar putea fi similar cu cel aplicat pentru ambalajele reutilizabile, caz în care garanția este în prezent de 0,5 lei/ambalaj, precizează revista-piata.ro. În același timp, Comisia Europeană introduce începând cu 2021 o taxă de 0,8 euro/kilogramul de deșeuri nereciclate, pentru a contribui la pachetul de 750 miliarde euro al UE pentru recuperarea economică post Covid-19. României îi revine cea mai mare sumă – 142 milioane euro – din totalul de un miliard de euro cât ar trebui să se colecteze prin această taxă.
Taxa va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021 pentru deșeurile nereciclate de ambalaje din plastic calculate la o rată de 0,80 euro/kg.
Secretarul de stat pentru mediu din Germania, Jochen Flasbarth, declară că: „Acordul conține instrumente noi și inteligente care ne vor ajuta să facem Europa mai prietenoasă cu mediul. Noua taxă din plastic reprezintă o motivație puternică pentru statele membre să-și extindă masiv sistemele de reciclare. Va depinde de un design concret care să fie cât mai nebirocratic și să conducă la o diminuarea deșeurilor de plastic.”
Fondatorul platformei online de mediu Planet Shine și consilier pentru sustenabilitate, Rachel McClelland, a declarat pentru Packaging Gateway: „Aceasta este o mișcare pozitivă dacă începe să schimbe piața, dar, mai ales, trebuie să reducem deșeurile de plastic și să ne îndreptăm către o economie circulară globală. Sper că taxa propusă va determina schimbarea comportamentului și va încuraja industriile să își analizeze lanțurile de aprovizionare și să-și regândească modelele de afaceri în toată Europa și în Marea Britanie.” Expertul în reciclare din Marea Britanie, Vanden Recycling MD, David Wilson, declară pentru aceeași platformă: „Este o schimbare interesantă a abordării obișnuite prin care nu se pedepsește neîndeplinirea unei ținte de reciclare, aceasta fiind o penalitate pentru suma totală rămasă nereciclată. Întrebările, desigur, rămân în această fază incipientă. Această taxă va fi percepută statelor și va fi plătită UE. Ce impact va avea efectiv asupra comportamentelor de reciclare, vom putea constata în funcţie de implementarea fiecărei țări asupra contribuabililor proprii. Vorbim de sume importante. De exemplu, dacă Marea Britanie rămânea în UE și presupunând că ar fi îndeplinit obiectivul de reciclare din acest an, costul taxei pe conținutul rămas nereciclat ar fi fost de 368 milioane euro. Acest lucru este semnificativ mai mare decât costul total probabil al responsabilității producătorilor de materiale plastice în acest an.”
Conform datelor oficiale ale Ministerului Mediului, publicate de revista-piata.ro, raportat la cantitățile de plastic puse pe piață în anul 2019 și la cantitățile de plastic reciclat în același an, România ar trebui să plătească aproximativ 142 milioane de euro către bugetul Uniunii Europene, potrivit acestei decizii. Prin aplicarea mecanismului de evitare a impactului excesiv, România are dreptul la o reducere anuală a sumei forfetare, exprimată în prețuri curente, care se aplică la contribuția menționată, în valoare de 60 de milioane de euro. Dacă luăm în calcul și o creștere a cantităților de plastic colectat și reciclat în anul 2020, suma totală de plată ar fi redusă de la 142 de milioane la aproximativ 75 de milioane de euro. Cu acest nivel, România se află printre cei mai importanți cinci plătitori ai acestei taxe.
Important este și cum vor înțelege autoritățile noastre să transfere această responsabilitate fiscală asupra celor care pun ambalaje de plastic pe piață, conform principiului „poluatorul plătește”. Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Mircea Fechet a anunțat că 31 decembrie 2020 este termenul până la care autoritățile din domeniu sunt obligate să reglementeze legislația privind sistemul depozit-returnare pentru ambalaje. Mircea Fechet a spus că, în viitorul act normativ, orice magazin din România va fi obligat să primească, să depoziteze și să plătească garanția pentru ambalajele din sticlă, dozele de aluminiu și sticlele din plastic.
„Nu ne putem abate de la acest termen care expiră peste câteva luni. Sistemul trebuie gândit astfel încât să existe soluții viabile pentru preluarea ambalajelor de la retaileri, pentru decontarea acestora, pentru a nu fi încărcați cu costuri suplimentare și depozitare pe termen lung. Trebuie calibrate cheltuielile. Va trebui să vedem exact care este procentul -cuantumul corect pe care ar trebui să îl plătească producătorul, cât trebuie să suporte retailerul mare sau cel mic, care este valoarea garanției luate pentru ambalaje. Anul acesta va trebui nu doar să ajungem la un consens împreună cu toți actorii din piață, dar să și implementăm acest sistem”, a spus Mircea Fechet în cadrul unei conferințe.
Deși încă de acum 2 ani a fost adoptată OUG74/2018 pe această temă, în acest moment nu există proceduri clare și un model funcțional prin care consumatorii pot returna contra-cost, la orice retailer sau centru de colectare a deșeurilor, ambalajele de sticlă, plastic și dozele de aluminiu.
Cristian Lazăr, managing partner al companiei GreenPoint susține că sistemul este unul care funcționează deja în multe țări din Europa și este recomandat de Comisia Europeană. Funcționează paralel cu sistemul public de colectare. Are ca obiectiv creșterea accelerată a gradului de reciclare pentru anumite materiale care pot fi preluate prin garanție pentru fiecare produs care se cumpără și trebuie returnat. „Acest sistem este binevenit în piață, atât timp cât este implementat corect, să fie eficient și să își îndeplinească scopul pentru care a fost realizat. Poate va fi cea mai mare investiție care se va face, va fi una din cele mai mari entități din România care să coordoneze și să gestioneze acest sistem, presupunând operațiuni pe tot lanțul, operațiuni logistice, operațiuni de managementul deșeurilor, de sortare și valorificare și probabil de aceea actorii din piață sunt foarte precauți, pentru că ar putea genera costuri suplimentare pentru toți, în cazul în care nu este implementat așa cum trebuie”, susține Cristian Lazăr, managing partner GreenPoint.
