Peste jumătate dintre români sunt îngrijoraţi cu privire la calitatea apei care vine prin conducte. De altfel, consumatorii din ţara noastră sunt pe primul loc din punct de vedere al acestor îngrijorări, potrivit cercetărilor realizate de Waterdrop în patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Slovacia şi Cehia.
Prin comparaţie, cehii sunt reticenţi în această privinţă în proporţie de doar 5,9%, potrivit TVR Info.
Totuşi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Laurenţiu Alexandru Păştinaru, a spus că apa de la robinet din Bucureşti, de pildă, este sigură pentru consum.
Mai mult, clienții restaurantelor și cantinelor din România vor putea cere gratuit apă de la robinet, dacă aceasta este potabilă, potrivit unui proiect de lege adoptat marți de Camera Deputaților, citat de avocatnet.ro.
Deşi mulţi români optează pentru varianta apei îmbuteliate, care este mai puţin prietenoasă cu mediul din cauza ambalajelor, peste 78% dintre participanţii la studiu îşi doresc totuşi o schimbare în acest sens şi optează pentru sticle reutilizabile în locul celor de unică folosinţă.
Şi asta pentru că o sticlă de plastic se descompune în circa 450 de ani, marea majoritate a sticlelor de plastic nefiind reciclate, ci sfârşind în gropi de gunoi, pe margini de drum şi în ape. Chiar şi puţinele sticle de plastic care ajung să fie reciclate nu au un impact cu mult mai bun asupra mediului, întrucât majoritatea plasticelor pot fi reciclate doar de două sau trei ori până când calitatea materialului se degradează atât de mult încât devine inutilizabil, conform National Geographic.
Totodată, energia necesară pentru a produce şi transporta sticle de plastic ar putea alimenta milioane de maşini anual, potrivit organizaţiei de mediu WWF.
Nici varianta sticlelor de sticlă nu este prietenoasă cu mediul, deşi acestea pot fi reciclate la infinit spre deosebire de plastic, fără a afecta calitatea, puritatea sau durabilitatea materialului. De altfel, în Europa, ambalajele de sticlă sunt reciclate în proporţie de 76%, spre deosebire de cele din plastic, care ating, în medie, o rată de reciclare de doar 41%.
Alte beneficii ale sticlei prin comparaţie cu plasticul este că prezintă o probabilitate mai mică de a polua apele şi solurile.
Însă, sticlele de sticlă au o amprentă mai mare asupra mediului decât plasticul și alte materiale pentru recipiente îmbuteliate, cele din carton şi cele din aluminiu, potrivit BBC. Exploatarea nisipului de siliciu poate provoca daune semnificative asupra mediului, de la deteriorarea terenurilor până la pierderea biodiversităţii.
De asemenea, exploatarea acestuia pentru producţia de sticlă ar fi contribuit la actuala penurie globală de nisip. Nisipul este a doua cea mai folosită resursă din lume după apă – oamenii folosesc aproximativ 50 de miliarde de tone de „agregat”, termenul industrial pentru nisip și pietriș, în fiecare an. Potrivit ONU, nisipul este acum consumat mai repede decât poate fi produs.
Totodată, sticla necesită temperaturi mai ridicate decât plasticul şi aluminiul pentru a se topi şi a se modela, potrivit cercetătoarei Alice Brock, de la universitatea britanică Southampton. Studiul acesteia subliniază chiar că sticlele de plastic sunt mai puţin dăunătoare pentru mediu decât cele din sticlă. Şi asta pentru că, deşi plasticul nu poate fi reciclat la nesfârşit, procesul de producţie necesită mai puţină energie şi un punct de topire mai scăzut decât în cazul sticlei.
Mai mult, deşi recipientele din sticlă pot fi folosite, în medie, de până la 20 de ori, acestea sunt adesea folosite doar o dată, iar odată ajunse la groapa de gunoi se pot descompune după un milion de ani.
Foto: Freepik