80% dintre participanții la studiu au menționat că o problemă ar fi lipsa containerelor speciale la îndemâna lor, colectarea separată a deșeurilor fiind greoaie, aproape imposibilă. S-a constatat că trei sferturi dintre români reciclează deșeurile din gospodărie și mai bine de o jumătate dintre cei care o fac își duc la reciclat hainele vechi. Mai mult de atât, majoritatea respondenților au declarat că preferă să cumpere haine din materiale ecologice a căror tehnologie are un impact redus asupra mediului, chiar dacă prețul acestora este mai mare.

Industria textilă este al doilea cel mai poluant factor al planetei, după cea petrolieră, și cum acestea sunt în dezvoltare și impactul asupra planetei crește. În cele mai multe dintre țările unde se produc articole de îmbrăcăminte, deșeurile toxice sunt deversate direct în râuri. Printre substanțele toxice împrăștiate în apă, mercurul și arsenicul sunt cele mai dăunătoare pentru flora și fauna acvatică cât și pentru populația care trăiește pe lângă zonele de deversare. O altă sursă majoră de poluare a apei sunt fertilizatorii folosiți în producția bumbacului, care afectează grav scurgerea și evaporarea apei.

• 20% din poluarea industrială a apei provine din tratarea și vopsirea textilă
• anual se pierd în apă 200,000 de tone de coloranți
• în fiecare an, ajung în ape microplastice din haine care sunt echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic

Rezultatele studiului arată că românii sunt relativ bine informați cu privire la poluare și își doresc să recicleze deșeurile menajere, însă nu au unde. Efectele negative asupra sănătății provocate de poluarea deșeurilor textile sunt în general cunoscute de către români. Aproximativ 80% dintre chestionați au menționat pericolul microfibrelor sintetice care ajung în carnea peștilor pe care îi consumăm și poluarea solului cu materiale textile care se descompun în timp îndelungat.

Aproape 73% dintre români reciclează deșeuri din care 88% sunt plastic, 85% hârtie și carton și 75% sticlă. Doar 57% reciclează si materiale textile, pricipalele motive fiind protejarea mediului și faptul că reciclarea hainelor vechi este o soluție mai bună decât aruncarea lor. 80% donează îmbrăcăminte uzată, 74% o recilează și 53% o recondiționează pentru a fi reutilizată pe o perioadă mai lungă. Din păcate, în România, nu există containere speciale suficiente unde să fie depozitate hainele uzate și nici informații destule despre cum și unde pot fi reciclate textilele. Pot însă să fie donate, există inclusiv centre care primesc haine și le redirecționează către persoane defavorizate.

La nivelul Uniunii Europene, există o Directivă-cadru privind deșeurile care stipulează că până în 2025 statele membre trebuie să colecteze selectiv deșeurile textile. Din păcate, România se va confrunta cu o procedură de infringement (încălcarea legislației comunitare) din cauza modului defectuos în care tratează problema deșeurilor în general. Performanța este foarte mică în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale (14% față de ținta de 50%). În 2017, 70% din deșeurile municipale erau aruncate la groapa de gunoi, o proporție foarte mare față de media UE. În plus, rata de reciclare a stagnat din 2013, în schimb cea de incinerare a gunoiului a crescut. Probabil Comisia Europeană va stabili ținte cantitative pentru reducerea deșeurilor textile în UE, ca parte aplanului de mediu European Green Deal.