Efectul schimbărilor climatice în Delta Dunării este palpabil, iar fondurile europene sunt o soluţie pentru rezolvarea problemelor apărute în ultimii ani, a declarat sâmbătă directoarea executivă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă.

Banii europeni, o soluție‍

„Aici este deja palpabil efectul schimbărilor climatice. Perioadele acestea prelungite au dus la acele colmatări care necesită intervenţii tot mai dese. Dacă prin 2016 constatam că trebuie să intervenim o dată la trei ani pe aceeaşi zonă, acum putem spune cu siguranţă că intervenţia trebuie făcută aproximativ anual, dacă nu mai des.

Acest impact puternic negativ este prezent şi zilele acestea, când avem lacuri secate pe care nu putem interveni”, a afirmat directoarea executivă a ARBDD, la masa rotundă „Soluţii de dezvoltare durabilă în Tulcea şi Delta Dunării” organizată în cadrul Festivalului Ivan Patzaichin.

Citește și: Seceta din Europa, cea mai gravă din ultimii 500 de ani, potrivit Comisiei Europene

Viorica Bîscă a mai spus că în actualul exerciţiu financiar european instituţia pe care o reprezintă pune în practică zece proiecte în valoare de 60 de milioane de euro, unul dintre ele fiind însă în evaluare.

„Trei proiecte sunt dedicate decolmatărilor şi vom mai avea unul finanţat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 35 de milioane de euro”, a menţionat directoarea executivă a ARBDD.

Lecțiile lui Anastasiu‍

De altfel, impactul schimbărilor climatice a fost subliniat şi de specialiştii Institutului Naţional Delta Dunării, care au prezentat proiectul privind Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În timpul dezbaterii, Dragoş Anastasiu, proprietar al unui resort în localitatea Sfântu Gheorghe, a anunţat că a decis să închidă unitatea în timpul iernii, după ce în ultimii ani unitatea a găzduit sejururi prilejuite de sărbătorile de iarnă.

„Am decis să nu mai aduc bani de acasă. Acum trei ani, am plătit 60 de mii de euro pentru racordul la reţeaua de canalizare şi acum stau cu fose. (…) Anul acesta, plătesc de patru ori mai mult decât anul trecut la energia electrică, iar furnizorul a anunţat că renunţă la mine”, a afirmat Dragoş Anastasiu.

Citește și: Monitorizarea pădurilor, obiectiv strategic pentru Comisia Europeană. Cum arată noul cadru 

Printre motivele care au stat la baza deciziei se numără atât lipsa infrastructurii, cât şi legislaţia actuală care încurajează turismul sezonier.

„Am decis să închid unitatea. E o decizie pe care o iau cu greu. E un eşec, dar mă bucur de eşec pentru că îmi dă ocazia să învăţ”, a mai spus Dragoş Anastasiu.

Festivalul „Ivan Patzaichin”‍

La masa rotundă organizată în cadrul festivalului au participat reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Guvernului României, dar şi autorităţi tulcene, evenimentul fiind apreciat de preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Sebastian Jicman, drept un „model de dezvoltare”.

„Vorbim despre un model intercultural, un model de revalorificare şi valorificare a tradiţiilor din zonă, o temă interesantă pentru noi. Sper să continuăm această colaborare, pentru că aici chiar avem un model în care cultura şi sportul se întâlnesc pentru a oferi produse comune”, a afirmat preşedintele ICR.

Festivalul „Ivan Patzaichin” este organizat de Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, împreună cu Primăria Municipiului Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Sursa foto: Wikimedia Commons