Schimbările care încep cu topirea gheții pe vârfurile înalte ale munților afectează treptat altitudinile inferioare.

Pe măsură ce clima se încălzește, ghețarii își schimbă dimensiunea, influențând granițele, peisajele și aprovizionarea cu apă, notează BBC, citat de stiripesurse.ro.

Într-o zi însorită de toamnă, urc o pantă stâncoasă lângă ghețarul Hochjochferner, la 3.000 de metri altitudine, la granița dintre Austria și Italia. Paul Grüner, proprietarul unui refugiu montan din partea italiană, mă însoțește pentru a arăta cât de mult s-a retras ghețarul din cauza încălzirii globale. Apa de topire, care altădată curgea atât spre nord, în Austria, cât și spre sud, în Italia, se varsă acum doar în Austria, deoarece partea sudică a ghețarului a dispărut.

Această schimbare ilustrează modul în care pierderea ghețarilor modifică relațiile de frontieră și accesul la resursele de apă. Andrea Fischer, glaciolog, explică faptul că retragerea ghețarilor poate chiar redesena granițele politice, mai ales în regiunile montane unde acestea sunt trasate pe baza crestelor. Un exemplu este tratatul dintre Austria și Italia, care permite ajustarea granițelor în funcție de modificările naturale ale peisajului.

Totodată, ghețarii joacă un rol esențial în alimentarea râurilor din Europa, cum ar fi Rinul, care traversează mai multe țări. Matthias Huss, glaciolog elvețian, avertizează că dispariția ghețarilor va reduce debitul râurilor în perioadele critice, afectând comunități întregi.

Efecte pe toată planeta

Efectele nu se limitează doar la Europa. Retragerea ghețarilor din alte regiuni montane, cum ar fi Himalaya, poate provoca probleme similare. „Apa nu recunoaște granițele naționale”, subliniază Miriam Jackson, expertă în criosferă, atrăgând atenția asupra riscurilor asociate, inclusiv formării și ruperii lacurilor glaciare.

În ciuda impactului negativ, oamenii de știință rămân optimiști că măsurile climatice pot încetini pierderile, salvând ghețarii mai mari. Însă, pe măsură ce ghețarii dispar, locuitorii munților, precum Grüner, reflectează asupra modului în care aceste schimbări transformă relația dintre oameni și natură.

 „Nu mai avem nevoie de refugii din motive practice. Dar cred că astăzi avem nevoie de refugii într-un alt sens, metaforic – ca spații de protecție, în care oamenii pot scăpa de grijile lor zilnice”, spune Grüner. „Dacă te uiți la motivul pentru care oamenii merg în munți în aceste zile, este pentru a intra în contact cu ei înșiși și pentru a se simți bine. În vale, viața este atât de aglomerată. Aici sus, e încă mai calm. Munții sunt un sanctuar.”