Ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare reiau negocierile luni, la conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Baku în cdrul COP29, însă avansul decisiv ar putea veni de la Rio şi de la liderii celor mai mari 20 de puteri (G20), transmite AFP.
Se caută 1.000 de miliarde de dolari în cadrul negocierilor privind schimbările climatice de la COP29. Mai sunt cinci zile
Din toate punctele de vedere, prima săptămână de negocieri la COP29 nu a dat prea multe rezultate. Miniştrii sosesc luni pe stadionul „olimpic” din capitala Azerbaidjanului pentru a încerca să treacă la o viteză superioară şi să evite un fiasco la sfârşitul conferinţei, vineri.
De îndată ce a sosit duminică la Rio, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la ţările G20 (un grup din care mai fac parte China şi Brazilia) să dea un exemplu şi să găsească „compromisuri” pentru a salva COP29.
„Fără o reducere rapidă a emisiilor, nicio economie din G20 nu va fi scutită de carnagiul economic al schimbărilor climatice”, a declarat Simon Stiell, şeful UN Climate, la sfârşitul săptămânii.
Stiell vizează G20 de luni de zile şi aminteşte în mod regulat că locuinţa bunicii sale de pe insula Carriacou (Grenada) a fost distrusă de un uragan în această vară.
Obiectivul este de a stabili în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite modalitatea de finanţare de aproximativ 1 000 de miliarde de dolari pe an pentru ajutorul climatic acordat ţărilor în curs de dezvoltare. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru construirea de centrale solare, investiţii în irigaţii şi protejarea oraşelor împotriva inundaţiilor.
Uniunea Europeană este cel mai mare contribuabil din lume, dar în vremuri de austeritate este reticentă în a-şi creşte bugetele internaţionale.
Semn că o soluţie este avută în vedere luni şi marţi la Rio, şeful delegaţiei braziliene la COP29, André Aranha Corrêa do Lago, a părăsit Baku pentru a se pregăti pentru G20.
Atmosferă apăsătoare
Cifra de 1 000 de miliarde de ajutor anual pentru ţările în curs de dezvoltare până în 2030 este estimarea necesarului realizată de renumiţii economişti Nicholas Stern şi Amar Bhattacharya, la solicitarea ONU.
Dar nu ar trebui să vină toţi de la ţările bogate, iar aceasta este problema. Conform textelor ONU, doar ţările dezvoltate sunt obligate să ajute. Dar Europa doreşte un semnal din partea ţărilor emergente, precum China, că vor contribui în mod voluntar.
Beijingul nu este considerat ostil aici, dimpotrivă. Întâlnirea dintre liderii chinezi şi europeni de la Baku a fost o rază de speranţă într-o săptămână sumbră.
Realegerea lui Trump a distras atenția
Realegerea lui Donald Trump şi retragerea slabei delegaţii argentiniene au stârnit temeri că Statele Unite şi Argentina se vor retrage din Acordul de la Paris, motorul diplomatic al reducerii gazelor cu efect de seră. Chiar dacă preşedintele argentinian, Javier Milei, „nu i-a confirmat” lui Emmanuel Macron intenţiile sale duminică la Buenos Aires, potrivit francezului.
Lipsa de experienţă a azerilor în prezidarea unor astfel de negocieri, evidenţiată de o eroare în ordinea de zi la deschidere, şi atacurile preşedintelui Ilham Aliev la adresa unei ţări membre, Franţa, în plină COP, au contribuit, de asemenea, la atmosferă.
Cu atât mai mult într-o ţară care reprimă orice semn de disidenţă, inclusiv în rândul activiştilor de mediu, dintre care mai mulţi se află în prezent după gratii.
Finanţele nu sunt singurul punct de discordie. Un participant remarcă „un fel de reacţie” din partea COP28, care anul trecut a câştigat un apel la eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Unele ţări, în frunte cu grupul arab şi grupul din care fac parte India şi China, refuză să se mai angajeze în reducerea emisiilor atât timp cât nu se fac progrese în negocierile financiare.
În această privinţă, „suntem extrem de dezamăgiţi” să intrăm în a doua săptămână „cu o pagină albă”, a deplâns sâmbătă o reprezentantă europeană, Veronika Skolasztika Bagi.
