Schimbările climatice au devenit din ce în ce mai severe în ultimii ani, impactul lor fiind resimțit puternic în România, unde seceta a devastat suprafețe întinse de teren agricol. Potrivit datelor oficiale recente, seceta a compromis aproape jumătate din producția de grâu și porumb a țării. Rezervele de apă din multe regiuni sunt aproape epuizate, iar în aproximativ 500 de localități, inclusiv municipii, au fost implementate restricții severe de alimentare cu apă pentru populație.
Această situație critică nu afectează doar economia statului, care va trebui să plătească despăgubiri substanțiale, dar și pe fermieri, care se confruntă cu pierderi majore atât în ceea ce privește costurile de însămânțare, cât și din cauza recoltelor extrem de reduse.
„Pagubele provocate de secetă sunt estimate la 1,8 miliarde de dolari, având în vedere că pierderile culturilor de porumb se ridică la aproximativ 6 milioane de tone, cele la grâu la 1 milion de tone, pierderile la rapiță sunt estimate la 400.000 de tone, iar cele la floarea-soarelui la 800.000 de tone,” a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant în exporturi agricole.
În plus, cheltuielile cu însămânțarea pe cele 1,76 milioane de hectare afectate ridică pierderile totale la 2,810 miliarde de euro. Pentru a înțelege cauzele acestor pierderi uriașe, Cezar Gheorghe a explicat influența fenomenelor meteorologice La Nina și El Nino, care sunt principalele responsabile pentru aceste variații extreme ale vremii la nivel global.
La Nina și El Nino sunt fenomene climatice ce se formează în Oceanul Pacific și influențează semnificativ agricultura globală. „În faza El Nino, vânturile de schimb (Trade Winds) slăbesc, iar apa extrem de caldă este împinsă spre coastele Americii de Sud și de Nord, generând precipitații abundente în aceste regiuni, în timp ce Australia și Asia suferă din cauza secetei. În faza La Nina, vânturile de schimb sunt puternice, aducând curenți reci către coastele americane și provocând secetă, în timp ce Australia și Asia beneficiază de precipitații," a explicat Gheorghe.
În România, influența directă a acestor fenomene este mai limitată, dar unele efecte colaterale, precum variațiile precipitațiilor, pot apărea. De exemplu, faza ENSO (El Nino Southern Oscillation) poate aduce precipitații în Europa prin intermediul curentului Gulf Stream, cum s-a întâmplat în toamna lui 2023.
„Din păcate, aceste precipitații nu au ajuns în România. La Nina, printr-un efect colateral, poate aduce uneori precipitații din Asia către Rusia, Ucraina și România, dar aceste influențe nu sunt constante și depind de vânturile de schimb,” a concluzionat expertul.
Schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme continuă să pună presiune pe agricultura românească, iar măsuri urgente și eficiente sunt necesare pentru a proteja resursele și a asigura sustenabilitatea sectorului agricol în fața acestor provocări.