Cercetătorii au făcut legătura între plumbul găsit în probele de gheață din Groenlanda și topitoriile antice romane de argint, sugerând că poluarea a fost suficient de răspândită pentru a afecta o mare parte din Europa, arată NBC News.

Semne ale poluării cu plumb de la apogeul imperiului roman, descoperite în gheața din Groenlanda! Metalul ar fi dus la scăderea IQ-ului mediu

Poluarea cu plumb a scăzut probabil IQ-ul mediu în Roma antică cu 2,5 până la 3 puncte, potrivit unui studiu recent. Cercetarea se bazează pe o analiză a concentrațiilor de plumb din carote de gheață extrase din Groenlanda.

Descoperirile oferă dovezi că plumbul ar fi putut contribui la decăderea Romei, o chestiune pe care istoricii și experții au dezbătut-o timp de decenii. În Roma antică, plumbul toxic era atât de răspândit în aer încât cel mai probabil scădea IQ-ul unei persoane medii cu 2,5 până la 3 puncte, sugerează o nouă cercetare.

Studiul, publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, amplifică întrebări vechi cu privire la rolul pe care poluarea cu plumb l-a jucat, dacă a jucat vreunul, în căderea imperiului, arată NBC News.

Autorii au făcut legătura între plumbul găsit în probele de gheață din Groenlanda și topitoriile antice romane de argint și au stabilit că cantitatea incredibilă de poluare de fond produsă de acestea ar fi afectat o mare parte a Europei.

Utilizând studii privind expunerea la plumb în societatea modernă, cercetătorii au putut determina cantitatea de plumb care a ajuns cel mai probabil în sângele romanilor și efectele pe care aceasta le-ar fi avut asupra cogniției lor.

Plumbul, o neurotoxină puternică, rămâne și astăzi o amenințare la adresa sănătății publice. Nu există o cantitate sigură de plumb în organism. Expunerea este asociată, printre altele, cu dificultăți de învățare, probleme de reproducere, probleme de sănătate mintală și risc crescut de pierdere a auzului.

Cercetătorii din spatele noului studiu au declarat că descoperirile sunt primul exemplu clar de poluare industrială generalizată din istorie.

„Activitățile umane sau industriale de acum 2.000 de ani aveau deja un impact la scară continentală asupra sănătății umane”, a declarat unul dintre autorii principali ai lucrării, Joe McConnell, cercetător în domeniul climei și mediului la Desert Research Institute, un campus de cercetare non-profit din Reno, Nevada.

Povestea poluării antice a fost îngropată în stratul de gheață al Groenlandei.

„Poluarea cu plumb din epoca romană este cel mai timpuriu exemplu neechivoc al impactului omului asupra mediului”.

Compoziția chimică a gheții de acolo și din alte regiuni polare poate oferi indicii-cheie despre cum erau mediile din trecut. Pe măsură ce zăpada cade, se topește și se comprimă pentru a forma straturi de gheață, substanțele chimice prinse în interior oferă un fel de cronologie.

„Ați construit acest tort de straturi an după an al istoriei mediului”, a spus McConnell.

Prin forarea, extragerea și prelucrarea cilindrilor lungi de gheață, oamenii de știință pot măsura calități precum dioxidul de carbon atmosferic în climatele trecute sau, ca în acest caz, concentrațiile de plumb de-a lungul timpului.

Cercetătorii au analizat trei carote de gheață și au constatat că concentrațiile de plumb au crescut și au scăzut pe parcursul a aproximativ un mileniu în moduri care corespund evenimentelor-cheie din istoria economică a Romei. Nivelul a crescut, de exemplu, atunci când Roma a organizat controlul asupra actualei Spanii și a intensificat producția de argint în regiune.

„Pentru fiecare uncie de argint pe care ați putea-o produce, ați putea produce 10.000 de uncii de plumb”, a spus McConnell. „Pe măsură ce produceai argint, romanii topeau și extrăgeau argint pentru monedele lor, pentru economia lor, și introduceau mult plumb în atmosferă.”

În timpul procesului de topire, plumbul se atașa de particulele de praf din atmosferă, a spus McConnell. O mică parte din aceste particule erau suflate și depuse în Groenlanda.

După ce cercetătorii au determinat cât plumb era concentrat în gheața Groenlandei, au folosit sisteme de modelare a climei pentru a-și da seama cât plumb trebuie să fi emis romanii pentru a polua Groenlanda la nivelul observat.

Apoi, echipa a analizat informațiile din zilele noastre despre expunerea la plumb și a determinat efectele asupra sănătății ale plumbului atmosferic prezent în timpul Pax Romana, o perioadă de pace în imperiu care a durat din 27 î.Hr. până în 180 d.Hr.

Cercetătorii au constatat că expunerea medie la plumb a fost de aproximativ o treime din ceea ce a fost în Statele Unite la sfârșitul anilor 1970, când utilizarea benzinei cu plumb a fost la apogeul său și înainte de Clean Air Act. Nivelurile de plumb de la Roman erau de aproximativ două ori mai mari decât cele la care sunt expuși astăzi copiii americani, a declarat McConnell.

Cercetătorii cred că oamenii care locuiau cel mai aproape de minele de argint din Iberia (Spania de astăzi) ar fi avut cel mai mult plumb în sânge.

„Practic, nimeni nu a scăpat”, a spus McConnell.

Cu toate acestea, este foarte probabil ca rezultatele să nu vorbească despre întreaga amploare a consecințelor plumbului asupra sănătății în Roma antică, deoarece oamenii romani au fost expuși prin alte surse, inclusiv vinul îndulcit în vase acoperite cu plumb, instalațiile sanitare din plumb și paharele din plumb.

Plumbul „era peste tot” în Roma antică, a declarat Dr. Bruce Lanphear, expert în plumb și profesor de științe ale sănătății la Universitatea Simon Fraser din Canada, care nu a fost implicat în studiu. Prin urmare, noua cercetare este limitată deoarece evaluează doar plumbul atmosferic, a spus el, ceea ce autorii recunosc.

„Estimările lor sunt susceptibile de a fi o subestimare”, a spus Lanphear.

Cu toate acestea, constatările pot revigora dezbaterile în curs cu privire la efectul pe care plumbul l-a avut asupra declinului Romei antice, deoarece studiul oferă dovezi că expunerea ar fi putut, într-adevăr, să joace un rol.

Istoricii și experții medicali dezbat de zeci de ani dacă plumbul a contribuit la decăderea imperiului și în ce măsură. Cercetătorii din anii 1980 au sugerat că elitele Romei au fost afectate de gută și de un comportament neregulat deoarece au băut cantități abundente de vin cu plumb.

„Sunt destul de convins că plumbul a fost unul dintre factorii care au contribuit la declinul Imperiului Roman, dar a fost doar un factor. Niciodată nu este vorba doar de un singur factor”, a declarat Lanphear.

Joe Manning, profesor de istorie la Universitatea Yale, a declarat că majoritatea cercetătorilor cred că Roma a căzut din numeroase motive, inclusiv molime, probleme economice și schimbări climatice. Manning a spus că este important să ne amintim că Roma antică era un loc greu de supraviețuit, cu o speranță de viață de aproximativ 25-30 de ani.

„Nu vreți să intrați într-un oraș din lumea antică sub nicio formă. Ar fi ultimul loc pe care ai vrea să îl vizitezi. Sunt atât de murdare, pline de boli, cu dizenterie peste tot”, a spus Manning.

„Plumbul este pe lângă condițiile sanitare cu adevărat oribile”.