Grecia se confruntă cu o criză de sănătate publică pe măsură ce un val de căldură sever duce la decese și dispariții de turiști pe insulele sale. Moartea surprinzătoare a lui Michael Mosley, un medic și prezentator TV britanic, este doar una dintre multiplele tragedii legate de temperaturile toride care au lovit țara la începutul verii.
Incidentele tragice din ultimele zile
Michael Mosley a fost găsit decedat la începutul lunii iunie, după o drumeție în condiții de căldură extremă pe insula grecească Symi. Valul de căldură cu temperaturi care depășesc 40°C (104°F) a continuat să facă victime, cu alte decese raportate recent. Sâmbătă, un turist olandez a fost descoperit mort pe insula Samos, iar duminică, cadavrul unui turist american a fost găsit pe insula Mathraki. De asemenea, Albert Calibet, un turist american, a dispărut pe insula Amorgos de pe 11 iunie, iar două turiste franceze sunt date dispărute pe Sikinos după o drumeție.
Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al poliției pentru Marea Egee de Sud, a observat un tipar comun în aceste incidente. „Toți au plecat în excursii pe fondul temperaturilor ridicate,” a declarat el pentru CNN. Autoritățile avertizează acum împotriva subestimării pericolelor valurilor de căldură.
Impactul căldurii extreme asupra corpului și creierului
Experții subliniază că valurile de căldură intense, alimentate de schimbările climatice, pot avea efecte grave asupra corpului uman, în special asupra creierului. Profesorul Damian Bailey de la Universitatea din Țara Galilor de Sud subliniază că creierul, „comutatorul principal” al organismului, este vulnerabil la schimbările de temperatură. Hipotalamusul, responsabil pentru reglarea temperaturii corpului, se luptă să mențină echilibrul în condiții de căldură extremă, ceea ce poate duce la confuzie și luarea deciziilor riscante.
Cercetările au arătat că expunerea la temperaturi ridicate poate scădea fluxul de sânge către creier cu aproximativ 9-10%, afectând astfel capacitatea de raționare și percepția riscului. „Căldura extremă poate perturba activitatea tipică a creierului,” a afirmat Kim Meidenbauer, neuroștiințifică la Universitatea de Stat din Washington. Acest lucru poate duce la decizii proaste în situații critice, cum ar fi navigarea pe un traseu montan.
Populațiile vulnerabile și prevenirea riscurilor
Anumite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă, copiii mici și femeile însărcinate, sunt mai susceptibile la efectele căldurii. Cei cu afecțiuni preexistente, inclusiv afecțiuni mentale, sunt de asemenea la risc crescut. Chiar și persoanele tinere și sănătoase nu sunt imune la efectele negative ale temperaturilor extreme.
Pentru a reduce riscurile, experții recomandă evitarea exercițiilor fizice în timpul celor mai calde ore ale zilei, purtarea hainelor largi și utilizarea pachetelor de gheață pe cap și gât. Hidratarea adecvată este crucială; băuturile cu electroliți pot ajuta la înlocuirea lichidelor pierdute prin transpirație. Aplicarea unor măsuri preventive, cum ar fi utilizarea aplicațiilor de partajare a locației și informarea altora despre planurile de călătorie, poate ajuta la prevenirea tragediilor.
Lecții din tragediile recente
„Oricât de bine pregătit crezi că ești, ieșirea la temperaturi de peste 40°C poate fi fatală,” a subliniat Bailey. Decesele recente subliniază nevoia urgentă de conștientizare și măsuri de precauție în fața căldurii extreme. Pe măsură ce schimbările climatice continuă să intensifice valurile de căldură, înțelegerea și abordarea impactului lor asupra sănătății devin esențiale.
Grecia oferă acum un semnal de avertizare global cu privire la pericolele valurilor de căldură asupra sănătății umane. Aceasta este o lecție crucială într-o lume în schimbare, unde protejarea sănătății în condiții de temperaturi extreme devine o provocare din ce în ce mai mare.
Foto: Insula Symi din Grecia, unde a murit doctorul de televiziune britanică Michael Mosley. Lefteris Damianidis/Reuters