Comunitatea științifică semnalează o tendință îngrijorătoare asociată schimbărilor climatice: creșterea frecvenței și intensității variațiilor bruște de temperatură.
Aceste schimbări rapide, de la temperaturi ridicate la valori scăzute (sau invers), au devenit tot mai frecvente și reprezintă o provocare majoră atât pentru sănătatea umană, cât și pentru echilibrul ecosistemelor, conform ziare.com.
Potrivit unui studiu publicat recent în Nature Communications, peste 60% dintre regiunile lumii au înregistrat, începând din 1961, o accelerare semnificativă a acestor oscilații termice. Principala cauză este reprezentată de emisiile antropice de gaze cu efect de seră.
Un fenomen climatic mai puțin vizibil, dar cu impact ridicat
În comparație cu episoadele de caniculă sau ger, aceste tranziții rapide rămân mai puțin înțelese și documentate. Cu toate acestea, efectele pot fi severe, în special asupra sănătății, contribuind la creșterea incidenței afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare, precum și la riscuri suplimentare asociate adaptării insuficiente la schimbările climatice bruște.
Conform autorilor studiului, regiunile cu venituri reduse sunt în mod disproporționat afectate, cu un nivel de expunere estimat de 4 până la 6 ori mai mare decât media globală.
Exemple relevante din teren
– În martie 2012, regiuni din America de Nord au înregistrat o creștere bruscă a temperaturii, de la -10°C la peste 5°C, într-un interval scurt. Acest fenomen a dus la o înmugurire prematură a culturilor, urmată de pierderi cauzate de un nou val de frig.
– În septembrie 2020, Munții Stâncoși au trecut de la temperaturi caniculare la ninsori abundente în mai puțin de 24 de ore. Scăderea abruptă a temperaturii, de aproximativ 20°C, a generat întreruperi în alimentarea cu energie și alte perturbări locale.
Aceste cazuri nu reprezintă anomalii izolate, ci sunt parte a unui tipar mai amplu, corelat cu dezechilibrele climatice în creștere.
Factori favorizanți și mecanisme climatice
Deși astfel de variații nu sunt un rezultat direct al schimbărilor climatice, acestea sunt intensificate de modificările globale ale sistemului climatic. La scară planetară, jet stream-ul a devenit mai instabil, facilitând alternanțe bruște de masă de aer. Local, schimbările în umiditate, evapotranspirație și formarea norilor contribuie la accentuarea acestor variații. Cercetătorii indică faptul că pierderea umidității din sol joacă un rol esențial în amplificarea instabilității termice regionale.
Prognoze și măsuri de atenuare
Dacă tendințele actuale privind emisiile de gaze cu efect de seră continuă, frecvența acestor variații climatice ar putea crește cu până la 8% până la finalul secolului, cu o intensitate mai mare și o tranziție mai rapidă între extreme.
Cu toate acestea, studiul subliniază că efectele pot fi atenuate prin politici ferme de reducere a emisiilor.
„Rezultatele obținute evidențiază urgența intervenției pentru a limita creșterea acestor fenomene și consecințele lor asupra societății și mediului”, se arată în raport.
„Climate whiplash” – alternanța climatică extremă
Un raport separat elaborat de Water Aid atrage atenția asupra unui fenomen complementare – denumit climate whiplash – în care metropolele experimentează, într-un interval scurt, tranziții de la inundații severe la secete prelungite. Printre orașele afectate se numără Hangzhou (China), Jakarta (Indonezia) și Dallas (SUA).
Aproximativ 20% dintre cele mai populate orașe ale lumii au trecut prin asemenea schimbări climatice abrupte, afectând în total peste 250 de milioane de locuitori.
