Conform unui nou studiu, decesele cauzate de căldură în Europa ar putea să se tripleze până la sfârșitul secolului, afectând în mod disproporționat țările din sudul continentului, cum ar fi Italia, Grecia și Spania.
Deși până acum frigul a fost responsabil pentru mai multe decese decât căldura, unii experți au sugerat că schimbările climatice ar putea aduce beneficii prin reducerea acestor decese, potrivit Adevărul.
Totuși, studiul publicat în The Lancet Public Health arată că, odată cu încălzirea globală, numărul deceselor legate de căldură ar putea crește din cauza îmbătrânirii populației și a vulnerabilității sporite la temperaturi periculoase.
Într-un scenariu în care temperaturile globale cresc cu 3-4°C, decesele provocate de căldură ar putea să depășească cu mult pe cele cauzate de frig. Cercetătorii avertizează că schimbările climatice ar putea impune „provocări fără precedent” pentru sistemele de sănătate publică, mai ales în timpul valurilor de căldură.
Creșterea numărului de decese
David García-León, cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și coautor al studiului, subliniază că, odată cu încălzirea climei și îmbătrânirea populației, ne putem aștepta la o creștere semnificativă a deceselor provocate de căldură, în timp ce decesele cauzate de frig vor scădea doar marginal. Studiul estimează că valurile de căldură ar putea cauza până la 129.000 de decese anual în cazul în care temperaturile cresc cu 3°C peste nivelurile preindustriale, comparativ cu cele 44.000 de decese legate de căldură înregistrate în prezent.
În plus, cercetătorii avertizează că până în 2100, numărul total al deceselor provocate de temperaturi extreme ar putea atinge 450.000 anual, chiar și în scenariul în care liderii mondiali reușesc să limiteze încălzirea globală la 1,5°C. Studiul contrazice ideea că încălzirea globală ar putea fi benefică pentru societate prin reducerea deceselor provocate de frig, demonstrând că chiar și în Europa, unde temperaturile sunt în general mai scăzute, numărul victimelor căldurii extreme va depăși pe cel al vieților salvate de ierni mai blânde.
Temperaturi extreme peste tot
Efectele devastatoare ale temperaturilor extreme nu se limitează doar la Europa. În alte părți ale lumii, cum ar fi Asia, Africa, Oceania și America, se așteaptă ca valurile de căldură să aibă consecințe letale și mai mari. Madeleine Thomson, expertă în impactul și adaptarea la climă la organizația Wellcome, care nu a fost implicată în studiu, avertizează că această cercetare evidențiază riscurile majore la care suntem expuși dacă nu acționăm rapid pentru a combate schimbările climatice.
Deși studiul estimează că numărul deceselor cauzate de căldură în Europa se va tripla, cercetătorii subliniază că aceasta este doar o parte din problemă. Căldura extremă este, de asemenea, legată de avorturi spontane, probleme de sănătate mintală, pierderi de recolte, incendii devastatoare și deteriorarea infrastructurii critice, toate acestea având un impact semnificativ asupra economiei și vieții cotidiene.
Cercetătorii au analizat date din 854 de orașe europene și au estimat că țările din sudul Europei, în special Spania, Italia și Grecia, vor fi cele mai afectate. Într-un scenariu în care temperatura globală crește cu 3°C, numărul deceselor provocate de temperaturi extreme ar putea crește cu 13,5%, adică aproximativ 55.000 de decese suplimentare, majoritatea în rândul persoanelor de peste 85 de ani.
Zone mai puțin expuse stresului termic
Cu toate acestea, prognozarea exactă a impactului temperaturilor asupra mortalității este complexă și implică un grad de incertitudine. Unii experți, precum Gary Konstantinoudis de la Centrul MRC pentru Mediu și Sănătate, avertizează că îmbunătățirea asistenței medicale și infrastructura de sănătate ar putea influența aceste estimări. De asemenea, extrapolarea datelor despre mortalitatea urbană în regiunile rurale, care sunt mai puțin expuse stresului termic, ar putea conduce la o supraestimare a impactuluiviitor al căldurii.
Elisa Gallo, epidemiolog la IS Global, subliniază importanța adaptării la creșterea temperaturilor și îndeamnă guvernele să implementeze politici pentru reducerea deceselor legate de căldură, cum ar fi investiții în spitale, planuri de acțiune și izolarea termică a clădirilor. Ea evidențiază faptul că estimările privind creșterea numărului de decese sunt influențate de schimbările demografice și climatice din Europa.
Cercetătorii concluzionează că eforturile de adaptare trebuie să se concentreze pe regiunile mai vulnerabile, afectate de șomaj ridicat, sărăcie, schimbări economice și îmbătrânirea populației, care sunt mai puțin capabile să facă față schimbărilor climatice și impactului asupra sănătății publice.
