Un nou raport dezvăluie că defrișările masive din Pădurea Amazoniană braziliană contribuie la răspândirea malariei.

O echipă de cercetători din Statele Unite și Brazilia a analizat date din perioada 2003-2022 și a observat că o creștere de 1% a defrișărilor într-o anumită lună este asociată cu o creștere medie de 6,3% a cazurilor de malarie în luna următoare, conform unui raport transmis de agenția DPA, publicat de Agerpres și preluat de g4media.ro.

Studiul, apărut în jurnalul științific Proceedings of the US National Academy of Sciences (PNAS), arată variații ale efectului defrișărilor asupra malariei în funcție de regiuni, dar evidențiază o legătură clară între pierderea pădurilor și numărul crescut de cazuri.

Principalul vector de transmitere a malariei

Conform cercetătorilor, țânțarul Nyssorhynchus darlingi, principalul vector al malariei în Brazilia, profită de pe urma defrișărilor. În urma tăierilor de copaci, acesta găsește condiții de reproducere favorabile, cum ar fi apă curată, parțial expusă la soare și înconjurată de vegetație acvatică, lipsită de materii organice în descompunere. Astfel de condiții sunt rare în pădurile dense, dar devin comune la marginea zonelor despădurite, unde lumina soarelui pătrunde mai ușor.

În plus, în regiunile defrișate, oamenii ajung mai frecvent în contact cu țânțarii, ceea ce amplifică riscul de malarie.

Această boală infecțioasă, cauzată de paraziți transmiși de țânțari, se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap și dureri musculare, iar în cazurile severe poate fi fatală, în special pentru copii și persoanele cu un sistem imunitar vulnerabil.

Organizația Mondială a Sănătății a raportat că în 2022 aproximativ 249 de milioane de oameni din 85 de țări au fost afectați de malarie, ceea ce a dus la 608.000 de decese.