Un nou studiu publicat în revista Science dezvăluie o creștere alarmantă a emisiilor de dioxid de carbon (CO₂) din incendiile de pădure la nivel global, care au crescut cu 60% din 2001. Cele mai afectate zone sunt pădurile boreale din nordul globului, unde emisiile s-au aproape triplat între 2001 și 2023. Aceste descoperiri, realizate de o echipă internațională de cercetători condusă de Universitatea din East Anglia (UEA), ridică semne de alarmă cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra incendiilor de pădure și la amenințările pe care acestea le prezintă pentru stocarea carbonului și obiectivele climatice globale.

Creșterea emisiilor în pădurile boreale și extrapolare

Studiul a împărțit zonele lumii în „pirome”, regiuni în care tiparele incendiilor sunt influențate de factori similari, precum condițiile climatice și umane. În pădurile boreale din Eurasia și America de Nord, emisiile de CO₂ din incendii s-au triplat aproape, o creștere semnificativă față de începutul secolului. Această tendință nu este limitată doar la regiunile boreale. Pădurile extratropicale în ansamblu au înregistrat o creștere a emisiilor de jumătate de miliard de tone metrice de CO₂ anual, epicentrul activității incendiilor mutându-se de la pădurile tropicale la cele extratropicale, scrie PHYS.

Cercetătorii au identificat mai multe cauze pentru acest fenomen, printre care creșterea vremii favorabile incendiilor, precum valuri de căldură și secete, și o creștere accelerată a pădurilor, care generează mai mult combustibil pentru incendii. Încălzirea rapidă a latitudinilor nordice, care are loc de două ori mai repede decât media globală, este un factor major care amplifică aceste tendințe.

Severitatea incendiilor de pădure, în creștere

Pe lângă creșterea frecvenței și a amplorii incendiilor, studiul evidențiază și o creștere semnificativă a severității acestora. Între 2001 și 2023, rata de ardere a carbonului – cantitatea de carbon emisă pe unitatea de suprafață arsă – a crescut cu 50%. Aceasta este o dovadă clară că incendiile devin din ce în ce mai intense și mai devastatoare.

Amenințări asupra stocării carbonului în păduri

Pădurile joacă un rol esențial în absorbția CO₂ și în atenuarea schimbărilor climatice, dar incendiile amenință acest echilibru. Schemele de reîmpădurire, menite să compenseze emisiile din sectoare greu de redus, precum aviația, se bazează pe stocarea pe termen lung a carbonului în vegetație. Incendiile frecvente și mai severe subminează aceste eforturi. Efectul pe termen lung asupra stocării carbonului depinde de capacitatea pădurilor de a se regenera după incendii, dar incendiile mai intense reduc capacitatea acestora de a se recupera.

Dr. Matthew Jones, autorul principal al studiului și cercetător la Centrul Tyndall pentru Cercetarea Schimbărilor Climatice din UEA, avertizează asupra consecințelor acestui fenomen: „Creșterea severității incendiilor forestiere și impactul lor asupra stocării carbonului reprezintă o provocare uriașă pentru atingerea obiectivelor climatice globale. Pădurile au o capacitate redusă de a reveni după cele mai grave incendii, iar emisiile de CO₂ provenite de la incendiile de pădure devin din ce în ce mai dezechilibrate față de absorbția naturală a carbonului.”

Schimbarea geografiei globale a incendiilor

Un aspect esențial al studiului este analiza impactului diferențiat al incendiilor forestiere față de cele din alte regiuni. Deși la nivel global, suprafața totală arsă anual a scăzut cu un sfert din 2001, această reducere se datorează în principal scăderii arderilor în savanele tropicale. Incendiile forestiere sunt mai intense și eliberează cantități mult mai mari de fum și carbon decât incendiile din zonele de pășuni, ceea ce reprezintă o amenințare majoră atât pentru ecosisteme, cât și pentru sănătatea umană.

„Reducerea suprafeței arse în savane a mascat până acum severitatea în creștere a incendiilor de pădure. Acestea sunt mult mai periculoase pentru comunități și pentru depozitele vitale de carbon”, explică Dr. Jones.

Programe strategice de management al incendiilor

Studiul sugerează că este nevoie de o abordare proactivă în gestionarea incendiilor forestiere, nu doar una reactivă. Cercetătorii recomandă investiții semnificative în programe de management forestier, monitorizarea continuă a pădurilor și gestionarea combustibilului forestier în zonele de risc. Aceste măsuri ar putea reduce severitatea incendiilor și proteja pădurile de daunele pe termen lung.

Dr. Jones concluzionează: „Pentru a proteja ecosistemele critice de incendii, este esențial să menținem încălzirea globală sub control și să ne mișcăm rapid către emisii nete zero. Incendiile forestiere sunt un semnal clar că nu mai putem ignora impactul schimbărilor climatice.”