Energia geotermală este una dintre cele mai promițătoare resurse pentru tranziția către surse de energie durabile, iar sistemele geotermale cu buclă închisă (CLGS) se remarcă prin potențialul lor de a facilita adoptarea acestei forme de energie la scară largă, potrivit experților Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
În cadrul unei întâlniri cu presa, aceștia au subliniat avantajele majore ale tehnologiei cu buclă închisă, deja utilizată în țări precum Canada, Germania și SUA. Printre beneficiile acestei tehnologii se numără eliminarea fracturării hidraulice, posibilitatea de a genera energie geotermală fără a depinde de acviferele de apă caldă din apropierea centralelor, lipsa riscurilor asociate cu seismicitatea indusă și absența componentelor supuse coroziunii sau depunerilor, conform focus-energetic.ro.
Sisteme în buclă închisă
Sistemele cu buclă închisă implică forarea la adâncimi considerabile și instalarea unor conducte termoconductoare, poziționate lângă straturile de rocă magmatică, unde temperaturile ating aproximativ 300°C. Apa introdusă în aceste conducte absoarbe căldura din rocile înconjurătoare și, prin termosifon natural, este transportată la suprafață către o centrală de cogenerare, unde se produce energie electrică și termică.
Deși această tehnologie nu a fost implementată încă în România, experții susțin că țara are toate resursele necesare pentru a o adopta, inclusiv companii cu experiență în forajul necesar. Un alt avantaj este impactul redus asupra mediului și al terenurilor agricole, deoarece proiectele geotermale pot fi amplasate în zone industriale, fără a depinde de anotimpuri sau condiții meteorologice.
Folosite pentru încălzirea locuinței
În Canada, testele pe un astfel de sistem sunt în desfășurare din 2019, iar în Germania, forajele sunt încă în curs de realizare. România, având unul dintre cele mai mari potențiale geotermale din Europa, explorează 24 de situri, cu un număr semnificativ de resurse geotermale încă neexploatate, în special în vestul țării. Orașe precum Arad, Timișoara și Oradea sunt deja interesate de utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea locuințelor.
Totuși, o provocare majoră este numărul limitat de instalații de foraj mari, necesare pentru aceste proiecte, doar aproximativ15 fiind disponibile la nivel european. Costurile inițiale sunt ridicate, în jur de 100 de milioane de euro pentru fiecare sistem de buclă închisă, dar după instalare, costurile de operare sunt minime.
E nevoie de modificarea legislației
Experții FPPG subliniază și necesitatea unor modificări legislative pentru a stimula investițiile în acest sector, printre care amendarea Legii minelor pentru a facilita utilizarea resurselor geotermale. Aceștia propun prelungirea perioadelor de valabilitate a permiselor de foraj la 30 de ani și simplificarea procesului de autorizare. De asemenea, subliniază importanța dialogului între autorități și industrie pentru a găsi soluții viabile.
În context internațional, rezoluția Parlamentului European din 2024 privind strategia energetică geotermală și accentul pus de președinția ungară pe această resursă creează un cadru favorabil pentru România să se implice mai activ în dezvoltarea energiei geotermale. Unul dintre specialiștii FPPG a menționat că, spre deosebire de alte soluții energetice din tranziția verde, care sunt adesea idealiste, energia geotermală oferă o bază reală și fezabilă pentru dezvoltare.
O mare companie petrolieră românească este deja implicată în colectarea datelor subterane necesare pentru un proiect pilot deforaj geotermal în buclă închisă, planificat să înceapă la sfârșitul anului 2025. În prezent, legislația care reglementează aceste resurse include Legea Minelor nr. 85/2003, însă definiția căldurii geotermale și regimul ei juridic necesită clarificări suplimentare pentru a permite o reglementare adecvată și dezvoltarea eficientă a proiectelor geotermale.
