Un grup de cercetători chinezi a realizat un studiu detaliat cu privire la adaptabilitatea organismelor care trăiesc în condiţii extreme în Groapa Marianelor, cea mai adâncă regiune oceanică a Terrei.
Studiul a fost efectuat cu ajutorul submersibilului chinezesc de mare adâncime cu echipaj uman, Fendouzhe, şi a condus la descoperiri semnificative legate de mecanismele de supravieţuire ale organismelor care populează acest mediu extrem. Aceste rezultate au fost publicate într-o serie de lucrări ştiinţifice apărute în jurnalul Cell, fiind transmise şi de agenţia de presă Xinhua și preluate de Antena 3.
Expediţia ştiinţifică a permis colectarea unor mostre esenţiale de microorganisme, crustacee şi specii de peşti care trăiesc în mediul caracterizat de temperaturi scăzute, întuneric permanent şi presiune extrem de ridicată. Analiza acestor organisme a oferit perspective noi asupra strategiilor evolutive care le permit să prospere în aceste condiţii. Conform datelor publicate, cercetătorii au identificat nu doar noi forme de adaptare, ci şi un potenţial considerabil în ceea ce priveşte exploatarea resurselor biologice din acest mediu.
Cel mai adânc loc de pe planetă
Groapa Marianelor, situată în Oceanul Pacific, are o adâncime de aproape 11.000 de metri, fiind caracterizată de o presiune de aproximativ 1.100 de atmosfere. Această regiune a fost considerată mult timp o zonă lipsită de viaţă din cauza condiţiilor sale extreme. Cu toate acestea, cercetările recente au demonstrat că ecosistemul său este surprinzător de divers şi bogat. Pe 10 noiembrie 2020, submersibilul Fendouzhe a reuşit să ajungă în această zonă abisală şi să realizeze observaţii directe asupra faunei şi florei marine.
O descoperire importantă realizată de echipa de cercetători constă în identificarea a peste 7.500 de genomuri reprezentative de microorganisme procariote la nivel de specie, dintre care aproape 90% nu au mai fost raportate anterior în literatura ştiinţifică. Această diversitate microbiană, comparabilă cu diversitatea globală cunoscută a microorganismelor marine, sugerează că abisul oceanic ascunde încă numeroase specii neexplorate, cu potenţial ştiinţific şi biotehnologic.
Specii complexe genetic
Un alt aspect remarcabil al studiului a fost analiza genomului amfipodului, un crustaceu asemănător creveţilor, care s-a dovedit a fi de peste patru ori mai mare decât genomul uman. Această complexitate genetică ridică întrebări despre procesele evolutive care au condus la această adaptare.
În ceea ce priveşte peştii de mare adâncime, cercetătorii au analizat genomurile a 11 specii diferite şi au descoperit că acumularea unui anumit tip de acid gras are un rol esenţial în adaptarea la presiunea extrem de ridicată a adâncurilor oceanice. Acest mecanism biologic ar putea avea implicaţii importante în înţelegerea modului în care organismele se adaptează la condiţii extreme şi chiar în dezvoltarea unor aplicaţii biotehnologice pentru explorarea spaţiului cosmic sau a mediilor extreme de pe Pământ.
Descoperirile realizate în cadrul acestui studiu extind semnificativ cunoştinţele despre ecosistemele marine şi demonstrează că viaţa poate exista şi prospera la adâncimi de peste 10.000 de metri. Mai mult decât atât, analiza detaliată a genelor, structurilor biologice şi funcţiilor organismelor identificate în Groapa Marianelor ar putea contribui la dezvoltarea unor soluţii inovatoare pentru criza globală a resurselor biologice. Această regiune, considerată cândva neospitalieră, se dovedeşte a fi un laborator natural pentru cercetarea adaptabilităţii vieţii în condiţii extreme, oferind perspective valoroase pentru biologie, ecologie şi biotehnologie.
