O analiză recentă a unui meteorit rar sugerează că planeta Pământ ar fi putut conține hidrogen încă de la începutul formării sale, contrar teoriei dominante potrivit căreia acest element ar fi fost adus ulterior de asteroizi.

Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au studiat un meteorit de tip condrit enstatitic, o rocă veche de aproximativ 4,6 miliarde de ani, considerată a avea o compoziție apropiată de cea a Pământului timpuriu. Rezultatele au fost publicate în revista Icarus și raportate de CNN, potrivit g4media.ro.

Analiza a indicat că o mare parte din hidrogenul identificat în meteorit era intrinsec, nu rezultat al contaminării. Această constatare sugerează că Pământul ar fi putut deține încă de la început cantități suficiente de hidrogen pentru a permite formarea apei.

„Am presupus că Pământul are apă astăzi datorită unui scenariu destul de norocos în care a fost lovit de acești asteroizi”, a declarat autorul principal al studiului, Tom Barrett, doctorand în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului de la Universitatea din Oxford. „Dar ceea ce am demonstrat în acest studiu este că, de fapt, materialul care a format Pământul în primă instanță a conținut de fapt o mulțime de hidrogen și oxigen.”

O nouă metodă de detectare a hidrogenului

Barrett a adăugat că detectarea hidrogenului a fost posibilă prin utilizarea unei metode specializate numită X-ray Absorption Near Edge Structure (XANES), care necesită un accelerator de particule.

„Aceasta este ca o instalație enormă, foarte scumpă, pe care am fost foarte norocoși să o folosim pentru acest studiu. Dar nu este exact genul de experiment pe care îl poți face în garaj”, a spus el.

În cadrul cercetării, echipa a analizat meteoritul LAR 12252, descoperit în Antarctica. Într-un studiu anterior, realizat în 2020 de Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, fuseseră deja identificate urme de hidrogen. Noul studiu extinde aceste constatări, indicând că o parte semnificativă a hidrogenului ar fi legată de sulf în interiorul meteoritului.

„Am fost incredibil de entuziasmați când analiza ne-a spus că eșantionul conține hidrogen sulfurat – doar că nu acolo unde ne așteptam!”, a spus Barrett. El a explicat că, întrucât probabilitatea ca acest hidrogen să provină din contaminare terestră este scăzută, datele susțin ipoteza că Pământul ar fi conținut apă din stadiile incipiente ale formării sale.

James Bryson, coautor al studiului și profesor asociat la Universitatea din Oxford, a precizat: „Acum credem că materialul care a construit planeta noastră – pe care îl putem studia folosind acești meteoriți rari – era mult mai bogat în hidrogen decât credeam anterior.”

El a adăugat că, deși o parte din hidrogenul de pe Pământ ar fi putut proveni din surse externe, cum ar fi asteroizii sau cometele, noile date sugerează că acest aport ar fi fost mai redus decât se considera până acum.

Studiu tratat cu rezerve

Cu toate acestea, Matt Genge, cercetător la Imperial College London, care nu a fost implicat în studiu, a exprimat rezerve. „Doar faptul că există o posibilitate face argumentul mai puțin puternic”, a declarat el, menționând că meteoritul a stat în Antarctica timp îndelungat, iar contaminarea nu poate fi exclusă complet.

Bryson a recunoscut această posibilitate, dar a precizat că echipa a încercat să controleze efectele contaminării: „Credem că am depus toate eforturile posibile în fluxul nostru de analiză pentru a atenua impactul apei terestre asupra rezultatelor noastre și credem că o parte din cantitatea totală de H (hidrogen) din meteorit se datorează apei Pământului (poate aproximativ 15%)”, a transmis el prin e-mail.

Echipa de la Oxford intenționează să continue cercetarea asupra altor meteoriți pentru a determina cât de mult hidrogen a fost prezent pe Pământ în fazele sale incipiente și ce proporție a fost adusă ulterior din spațiu.