Expunerea prelungită la temperaturi extreme poate influența procesul de îmbătrânire biologică, conform unui studiu publicat în Science Advances.
Cercetătorii au constatat că persoanele în vârstă care locuiesc în regiuni cu temperaturi ridicate în SUA prezintă semne de îmbătrânire moleculară mai rapidă decât cele din zone mai răcoroase, notează The Verge, preluat de playtech.ro.
Studiul a analizat îmbătrânirea la nivel molecular și celular, un proces denumit vârstă epigenetică, care nu corespunde întotdeauna cu vârsta cronologică, ci reflectă starea organismului în timp real. Rezultatele sugerează că expunerea frecventă la temperaturi ridicate poate accelera acest proces cu până la 2,48 ani, un efect similar cu cel al fumatului excesiv.
Temperaturile extreme sunt deja considerate una dintre cele mai periculoase amenințări meteorologice în SUA, iar schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură. Studiul evidențiază un efect mai puțin vizibil, dar important, al acestor temperaturi ridicate: influența asupra sănătății celulare pe termen lung.
„Am fost surprinși de amploarea acestui impact”, afirmă Eun Young Choi, autor principal al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea din California de Sud. „Efectele căldurii extreme s-ar putea să nu fie vizibile imediat sub forma unei afecțiuni diagnosticate, dar ele ar putea avea un impact tăcut la nivel celular și molecular, favorizând apariția unor boli și dizabilități în anii următori.”
Au analizat mii de probe de sânge
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat probe de sânge de la 3.686 de adulți cu vârste de peste 56 de ani, din diverse regiuni ale SUA. Aceste date au fost comparate cu indicii de căldură dintre 2010 și 2016, care iau în calcul atât temperatura, cât și umiditatea. Rezultatele au indicat o corelație între expunerea îndelungată la temperaturi ridicate și accelerarea îmbătrânirii epigenetice.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o regiune unde temperaturile depășesc 32°C timp de șase luni pe an poate avea o vârstă biologică cu până la 14 luni mai înaintată decât cineva care trăiește într-o zonă cu mai puțin de 10 zile caniculare anual.
Amruta Nori-Sarma, specialist în sănătate ambientală la Harvard, menționează că studiul arată influența căldurii asupra vârstei epigenetice, dar nu ia în calcul factori precum accesul la aer condiționat sau alte metode de reducere a disconfortului termic. Astfel, persoane care locuiesc în aceleași regiuni pot avea experiențe diferite în funcție de condițiile de trai.
„Descoperirea noastră nu înseamnă că fiecare locuitor din Phoenix, Arizona, are o vârstă biologică mai înaintată. Impactul este mediu, iar factori precum accesul la răcire joacă un rol esențial”, explică Choi.
Pentru a reduce efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății populației, specialiștii recomandă măsuri precum extinderea zonelor verzi, utilizarea acoperișurilor reflectorizante și dezvoltarea unor spații publice climatizate. De asemenea, creșterea gradului de informare cu privire la riscurile expunerii prelungite la căldură poate contribui la protejarea sănătății în contextul schimbărilor climatice.