Creșterea temperaturii planetei, chiar și una temporară, peste pragul de 1,5°C,considerat de oamenii de știință ca fiind cel mai sigur pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, ar avea consecințe „ireversibile”pentru viitorul umanității.

Aceasta este concluzia unui amplu studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature, care avertizează asupra riscurilor majore asociate unei încălziri globale ce depășește această limită, conform AFP, citată de TVR Info.

Cercetarea, desfășurată pe parcursul a trei ani și realizată de 30 de experți din mai multe țări, răspunde unei întrebări totmai des ridicate în contextul întârzierilor semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: având în vedere că atingerea obiectivului de a limita încălzirea globală la 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris pare din ce în ce mai puțin realizabil, ar trebui să acceptăm o depășire temporară aacestui prag, urmată de o posibilă reducere a temperaturilor în viitor?

Un viitor sub semnul întrebării

Răspunsul oamenilor de știință este unul categoric: nu. Depășirea temporară a acestui prag, cunoscută în limbaj tehnic drept „overshoot”, nu este echivalentă cu adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a opri încălzirea globală și ar avea consecințe extrem de grave și pe termen lung. Conform studiului, un astfel de scenariu ar declanșa procese ireversibile care s-ar întinde pe parcursul mai multor milenii, afectând în mod drastic echilibrul planetar și condițiile de viață de pe Pământ. Cercetătorii avertizează că, odată ce temperaturile depășesc această limită, mai multe „puncte de basculare” ar putea fi atinse. Aceste puncte de basculare includ dezghețarea permafrostului și a turbăriilor, care acționează ca niște uriașe rezervoare de carbon. Dacă aceste structuri naturale ar fi afectate, ar elibera în atmosferă volume colosale de gaze cu efect de seră, intensificând și mai mult încălzirea globală.

Creșterea nivelului mărilor

Un alt efect devastator al depășirii pragului de 1,5°C ar fi creșterea nivelului mărilor. Dacă temperatura globală ar rămâne peste această valoare timp de un secol, nivelul mărilor ar putea crește cu 40 de centimetri suplimentari, punând în pericol state insulare mici și teritorii joase din întreaga lume. Aceste regiuni ar putea fi devastate de inundații și eroziune costieră, punând viețile și mijloacele de subzistență ale milioane de oameni în pericol. Autorii studiului subliniază că, deși o eventuală scădere a temperaturilor după o astfel de depășire ar putea fi posibilă, lumea în care trăim nu ar mai fi niciodată la fel. Schimbările climatice deja declanșate ar produce efecte care nu pot fi inversate, chiar dacă s-ar lua măsuri ulterioare pentru reducerea temperaturilor.

Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate din Austria și coordonatorul echipei care a realizat acest studiu, a explicat că lumea post-1,5°C ar fi fundamental diferită de cea de dinainte. „Chiar dacă am reuși să reducem temperaturile ulterior, nu vom mai putea reveni la condițiile inițiale. Impactul asupra mediului, ecosistemelor și comunităților umane va fi permanent”, a declarat Schleussner. De aceea, reducerea emisiilor trebuie să fie o prioritate urgentă, iar orice întârziere suplimentară va avea consecințe devastatoare pentru toate formele de viață de pe planetă.

Măsuri pentru reducerea temperaturii globale

ONU a estimat că toate angajamentele climatice asumate până în prezent de țările lumii duc la o încălzire globală de aproape 3°C până la sfârșitul acestui secol, comparativ cu nivelurile preindustriale. Acest scenariu ar depăși cu mult limitele stabilite prin Acordul de la Paris și ar conduce la efecte dezastruoase, inclusiv schimbări climatice extreme, pierderea biodiversității și dezastre naturale majore. Deși emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitățile umane sunt aproape de punctul lor maxim, scăderea lor efectivă nu a început încă. În plus, pentru a avea o șansă de a respecta pragul de 1,5°C, emisiile trebuie reduse cu aproape 50% până în anul 2030. Acesta este doar primul pas într-un proces mult mai amplu de atingere a neutralității climatice până în 2050, când tehnologiile avansate și puțurile naturale de carbon ar trebui să absoarbă cantități egale de gaze cu cele eliberate de activitățile umane.

Trebuie acționat acum

Cu toate acestea, întârzierile în aplicarea politicilor climatice și în implementarea măsurilor de reducere a emisiilor au determinat unii cercetători și factori de decizie politică să considere inevitabilă depășirea acestui prag de 1,5°C. Totuși, Schleussner și colegii săi insistă asupra faptului că acțiunea imediată este esențială pentru a limita impactul schimbărilor climatice. „Studiul nostru subliniază urgența ca guvernele să acționeze acum, nu mai târziu, pentru a menține vârful de încălzire la un nivel cât mai scăzut posibil. Fiecare fracțiune de grad contează și poate face diferența între un viitor locuibil și unul profund afectat de crize climatice”, a adăugat Schleussner.

Astfel, mesajul oamenilor de știință este clar: timpul pentru acțiune este acum. Întârzierea aplicării măsurilor de reducere a emisiilor riscă să declanșeze o serie de evenimente catastrofale pentru care nu există soluții rapide sau ușoare. Limitarea încălzirii globale la 1,5°C nu este doar un obiectiv ambițios, ci o necesitate pentru asigurarea unui viitor stabil și sustenabil pentru generațiile viitoare.

‍