O echipă de cercetători de la Universitatea East Anglia (UEA) a realizat un progres semnificativ în identificarea genelor responsabile de capacitatea plantelor de a se adapta la condiții stresante prin producerea unei molecule anti-stres, numită dimetilsulfoniopropionat (DMSP).

Această descoperire poate deschide noi perspective pentru crearea unor culturi agricole mai rezistente în fața schimbărilor climatice globale, conform descopera.ro.

Conform studiului, toate plantele produc DMSP într-o anumită măsură, însă acelea care o fac în concentrații ridicate, cum ar fi iarba de mlaștină Spartina, pot tolera condiții dure, precum salinitatea ridicată din zonele de coastă. De asemenea, cercetarea sugerează că introducerea sau stimularea producției de DMSP în alte plante ar putea spori rezistența acestora la secetă sau soluri sărace în nutrienți, oferind o soluție pentru îmbunătățirea agriculturii sustenabile.

Genele implicate în sinteza moleculei

Aceasta este prima lucrare care identifică genele implicate în sinteza DMSP în plante, demonstrând de ce această moleculă joacă un rol crucial în combaterea stresului ambiental. Cercetătorii au arătat că DMSP nu doar ajută plantele să reziste condițiilor stresante, dar și contribuie la ciclurile globale de carbon și sulf, producând gaze cu efect de răcire a atmosferei, precum dimetilsulfidul, generat prin descompunerea DMSP de către microbi.

„Este fascinant să descoperim că majoritatea plantelor produc acest compus anti-stres, dar iarba de mlaștină Spartina este remarcabilă pentru concentrațiile ridicate de DMSP pe care le acumulează”, a declarat profesorul Jon Todd de la UEA. Aceste mlaștini sunt adevărate centre globale pentru producția de DMSP, contribuind la echilibrul climatic prin eliberarea dimetilsulfidului.

Colaborare extinsă

Echipa de cercetători a colaborat cu oameni de știință de la diverse departamente ale UEA, precum și de la Ocean University din China. Studiul lor a comparat genele ierbii Spartina anglica cu cele ale altor specii de plante care produc DMSP, dar în cantități mult mai mici, cum ar fi culturile comune din Marea Britanie, precum grâul și orzul.

Prin identificarea a trei enzime cheie care contribuie la producția ridicată de DMSP în Spartina anglica, cercetătorii au oferit o înțelegere mai profundă asupra mecanismelor care stau la baza rezistenței plantelor la stres, deschizând totodată oportunități pentru dezvoltarea de culturi mai tolerante la condiții dificile de mediu.

Foto: Jurgen Howaldt/Wikimedia Commons, CCBY-SA 2.0

‍