O analiză publicată înaintea lansării raportului „Starea climei – România 2025”, indică faptul că agricultura din România, puternic influențată de condițiile meteorologice, este expusă riscurilor asociate fenomenelor climatice extreme, inclusiv secetă, valuri de căldură și variații ale regimului de precipitații.

Aceste schimbări, asociate crizei climatice globale, determină efecte directe asupra productivității culturilor, calității solului și securității alimentare. Potrivit cercetătoarei ANM Mihaela Caian, criza climatică „este deja accelerată, aflată pe o pantă de creștere mai rapidă”, menționează economedia.ro.

Datele din teren arată efecte concrete: în toamna anului 2023, culturile însămânțate de grâu, orzoaică, ovăz și rapiță au fost afectate în proporție de 70% până la 100%, iar în primăvara lui 2024, aproximativ 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au suferit pierderi. Zonele cele mai expuse includ Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova, unde riscurile de aridizare și deșertificare sunt semnificative – peste 11 milioane de hectare susceptibile la aridizare și aproximativ 7,5 milioane la deșertificare.

Scăderi de producție și creșteri de temperatură

Conform proiecțiilor climatice, producția de porumb ar putea înregistra o scădere de 10–13% până în 2050 și de peste 15% până în 2070, în scenariul RCP8.5, care presupune o continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul actual. În anii cu secetă extremă, producțiile de grâu, fructe și legume ar putea scădea cu până la 25–30%, din cauza unor factori precum reducerea duratei de umplere a bobului, stresul termic și hidric sau intensificarea evapotranspirației, mai ales în regiunile Oltenia și Muntenia.

Temperatura medie anuală în România a crescut cu 0,5°C–1°C față de anii 1980, iar estimările pentru 2070 (scenariul RCP8.5) prevăd o creștere de până la 4,5°C. Această evoluție este de natură să influențeze negativ procesele fiziologice ale plantelor, mai ales în contextul nopților tropicale în care temperaturile nu scad sub 20°C.

Tendințele climatice indică și o scădere a cantității de precipitații estivale, în special în regiunile agricole sudice, cu reduceri prognozate de până la 20%. În paralel, se anticipează o creștere a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi ploile torențiale, care pot contribui la eroziunea solului și pierderi de nutrienți.

Consecințele socio-economice includ diminuarea veniturilor fermierilor, reducerea capacității de export pentru grâu și porumb, riscuri pentru securitatea alimentară și instabilitate în mediul rural. În același timp, cresc costurile pentru irigații și practici de conservare a solului, iar lipsa unor mecanisme eficiente de protecție (asigurări agricole, fonduri de urgență) poate afecta în special fermele mici și mijlocii.

Măsuri propuse pentru un impact mai redus

Pentru a atenua impactul acestor schimbări, autorii analizei propun un set de măsuri:

Tehnologii agricole moderne: adoptarea agriculturii de precizie și utilizarea senzorilor pentru eficientizarea resurselor;

Gestionarea resurselor de apă: extinderea sistemelor de irigații moderne, precum picurarea și microaspersia;

Inovație în selecția plantelor: dezvoltarea de soiuri adaptate la secetă și temperaturi ridicate, diversificarea culturilor;

Practici agronomice sustenabile: rotația culturilor, menținerea acoperirii solului, utilizarea compostului;

Intervenții instituționale: sprijin financiar, investiții în cercetare, diseminarea informațiilor și sisteme de avertizare timpurie.

Raport anual privind starea climei

Citatul cercetătoarei Mihaela Caian, redat în contextul acestei analize, evidențiază tendințele climatice recente:

„Europa se încălzește mai repede decât media globală, din motiv că se topește gheața arctică și amplifică această încălzire. Dar lumea se întreabă de ce uneori plouă atât de mult sau inundații? Un alt semnal al încălzirii globale nu este doar temperatura ridicată și scăderea precipitațiilor, ci și producerea unor precipitații foarte intense cu volum mare într-un timp foarte scurt. Anul trecut pentru prima oară s-a raportat o creștere de 1,5 grade față de limita din Acordul de la Paris, dar trebuie înțeleasă corect. Să nu depășim sistematic, o decadă, nu doar de un an în mod particular, de aceea cercetătorii spun că s-a atins pragul psihologic, nu pragul acordului.”

Analiza intitulată „Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din România” va fi inclusă în raportul anual „Starea Climei – România 2025”, programat pentru publicare în toamna acestui an. Documentul este realizat de dr. Mihaela Caian, cercetător științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie și coordonator al grupului de „Predicții climatice de la nivel lunar la sezonier”, împreună cu dr. Cătălin Lazăr, cercetător specializat în modelarea dezvoltării culturilor de câmp.