Un nou studiu realizat in vitro sugerează că anumite substanțe chimice prezente în materialele plastice pot altera ceasul biologic intern al omului, afectând ritmul circadian într-un mod comparabil cu acțiunea cofeinei.

Aceste interferențe pot contribui la apariția unor afecțiuni precum tulburările de somn, diabetul, disfuncțiile imunitare și chiar cancerul, conform The Guardian.

Cercetarea a analizat compuși extrași dintr-un tub medical din PVC și dintr-o pungă de hidratare din poliuretan — materiale utilizate frecvent în produse destinate sportivilor de anduranță. PVC-ul și poliuretanul sunt, însă, prezente într-o gamă variată de articole de uz cotidian, de la jucării pentru copii și ambalaje alimentare, până la elemente de mobilier.

Conform rezultatelor, aceste substanțe pot afecta mecanismele celulare care controlează ceasul intern, generând întârzieri de până la 17 minute în ciclul circadian.

„Ceasul intern este incredibil de important pentru fiziologia și sănătatea generală”, a declarat Martin Wagner, coautor al studiului și cercetător în domeniul chimiei plasticului la Institutul Norvegian de Știință și Tehnologie.

Este nevoie de noi cercetări

Wagner a subliniat, de asemenea, necesitatea extinderii cercetărilor pentru a înțelege pe deplin impactul acestor substanțe asupra organismului uman.

„Acest studiu se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care arată că materialele plastice conțin compuși ce provoacă o gamă largă de efecte toxice”, au precizat autorii în articolul publicat în Environmental International.

„O schimbare fundamentală în proiectarea și producția de materiale plastice este esențială pentru a le asigura siguranța”, se mai arată în lucrare.

Ritmul circadian, coordonat de alternanța lumină-întuneric, reglează nivelurile de vigilență și somnolență. Dereglările acestui ritm sunt asociate cu riscuri crescute pentru obezitate, boli cardiovasculare, demență și alte afecțiuni.

Anterior, cercetările privind efectele nocive ale materialelor plastice s-au axat în principal pe influența ftalaților și bisfenolului asupra sistemului endocrin, cu manifestări în timp. Studiul actual explorează însă o cale biologică diferită, evaluând impactul direct asupra celulelor, mai exact asupra receptorului de adenozină — un element cheie în reglarea ceasului biologic prin transmiterea semnalelor ritmului circadian.

Corpul este introdus în stare de alertă

Spre deosebire de cafeină, care blochează acest receptor pentru a induce o stare de alertă, substanțele chimice din plastic par să îl activeze, dar cu efecte similare asupra vigilenței.

„Receptorul de adenozină se află în creier și trimite semnale către corp care spun «soarele a răsărit – hai să începem ziua». Însă, când este activat de substanțele chimice din plastic, este posibil ca acest mesaj să nu mai fie transmis corect, întârziind procesele fiziologice naturale”, a explicat Wagner.

Potrivit cercetătorului, deși efectul acestor substanțe nu este la fel de intens ca al cafeinei, ele acționează mai rapid decât plastifianții care influențează hormonii.

„Poate părea nesemnificativ, doar 15 minute, dar ceasul biologic este extrem de precis, iar o astfel de abatere reprezintă o schimbare semnificativă”, a mai declarat Wagner.

Studiul a fost desfășurat în laborator, pe celule umane. Următoarea etapă vizează testarea pe pești zebră, un organism model folosit frecvent în cercetările biomedicale, datorită unor asemănări cu fiziologia umană.

Pe viitor, cercetătorii își propun să identifice compușii specifici din plastic și PVC care afectează ciclul „somn-treaz”. Complexitatea chimică a PVC-ului — care poate conține până la 8.000 de substanțe, inclusiv produse secundare ale procesului de fabricație — face ca reglementarea acestuia să fie deosebit de dificilă.

„Rezultatele fiecărui nou studiu vor fi utilizate pentru a exercita presiuni asupra factorilor de decizie în vederea introducerii unor reglementări mai stricte și pentru a încuraja industria să elimine substanțele chimice nocive din compoziția materialelor plastice”, a concluzionat Wagner.