Cauza acestei situații ține de ”lipsa de interes şi de implicare”. ”Avem în ţară oraşe, municipii, chiar şi sate care sunt aproape de 40% procent de deviere de la groapă”, spune ministrul, care e de părere că în Capitală este nevoie de educaţie în rândul cetăţenilor.
Întrebat, într-o conferinţă de presă, de ce Capitala se află sub media pe ţară în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, ministrul Mediului, Tanczos Barna, vorbeşte despre o ”lipsă de implicare şi de interes”.
Citește și: Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit obiectivul de a cheltui 20% din buget pentru schimbări climatice
”De ce este rămas în urmă Bucureştiul? Din lipsă de implicare şi de interes. Bucureştiul trebuie să se implice mult mai mult în construirea logisticii şi realizarea infrastructurii de colectare, trebuie să se implice mult mai mult în educare la nivelul şcolilor, la nivelul cetăţenilor, este nevoie de mai multă implicare pentru că avem în ţară oraşe, municipii, chiar şi sate care sunt aproape de 40% procent de deviere de la groapă.
Citește și: Garda de Mediu: ”Sinteştiul nu se vindecă, e dependent de incendieri ilegale, de cauciucuri și cabluri arse”
După aceea, mai sunt câteva calcule specifice dacă tot procentul de deviere de la groapă se transformă şi în procent de reciclare - pentru că anumite cantităţi din deşeurile colectate selectiv ajung să fie valorificate energetic pentru că nu mai pot şi reciclate, fiind contaminate, SAMD – dar cifrele din judeţele care sunt judeţe fruntaşe în privinţa colectării selective arată că se poate”, a afirmat ministrul Mediului.
Întrebat ce măsuri se iau pentru a creşte rata de reciclare a deşeurilor, ministrul a arătat că administraţiile locale plătesc taxe suplimentare care intră în bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu
”Primăriile plătesc milioane de lei penalităţi. An de an, toate primăriile care nu ating procentul de reciclare sau de deviere de la groapă impus plătesc penalităţi”, mai spune Tanczos.
Sursa foto: Wikimedia Commons