Aproape 200 de națiuni se confruntă cu un termen limită pentru a-și raporta planurile de conservare a naturii la Organizația Națiunilor Unite înainte de un summit de două săptămâni al ONU privind natura, denumit COP16, care începe luni în orașul columbian Cali, arată Reuters.

DE CE FAC ȚĂRILE PROMISIUNI PRIVIND NATURA?

Aceste promisiuni ar trebui să prezinte modul în care fiecare țară intenționează să contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale privind natura convenite la ultimul summit al ONU privind biodiversitatea, COP15, care a avut loc la Montreal în 2022.

Acordul, denumit Cadrul global Kunming-Montreal privind biodiversitatea, a stabilit patru obiective generale pentru 2050 și o serie de 23 de sarcini mai urgente care trebuie îndeplinite până în 2030, cum ar fi rezervarea a 30% din suprafața Pământului pentru conservare și mobilizarea a 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea naturii, scrie Reuters.

CE ESTE MAI EXACT UN ANGAJAMENT PRIVIND BIODIVERSITATEA?

Obiectivele sunt denumite în mod oficial strategii și planuri de acțiune naționale privind biodiversitatea sau NBSAP.

La semnarea pactului din 2022, țările au convenit să prezinte promisiuni și planuri naționale până la începutul COP16. Planurile sunt menite să descrie eforturile depuse de țări pentru îndeplinirea obiectivelor de la Kunming-Montreal și să le ajute să evalueze dacă sunt pe drumul cel bun.

Spre deosebire de angajamentele naționale privind clima, care sunt actualizate la fiecare câțiva ani, în prezent nu există planuri pentru ca țările să își actualizeze planurile privind biodiversitatea după COP16.

CUM ARATĂ NBSAPS?

Nu există un format prestabilit pentru un NBSAP, care să permită țărilor să decidă unde doresc să își concentreze eforturile. Absența unui format standardizat ar putea face ca planurile să fie mai greu de comparat.

De exemplu, Emiratele Arabe Unite au prezentat un plan restrâns, de 22 de pagini, în timp ce planul Franței se întinde pe aproape 400 de pagini. Planurile individuale ar putea stabili cât de mult din teritoriul terestru sau oceanic al țării va fi pus deoparte pentru conservare.

Altele vor explora modalități de refacere a naturii pe terenuri utilizate în scopuri agricole sau de creare a unor zone verzi în orașe și comune. Experții și-au exprimat îngrijorarea că, având atât de multe obiective de atins, unele țări s-ar putea ocupa doar de cele mai ușor de realizat.

ACESTEA SUNĂ CA NIȘTE PROMISIUNI CLIMATICE. CARE ESTE DIFERENȚA?

NBSAPS sunt într-adevăr similare cu contribuțiile determinate la nivel național sau NDC, prin care țările raportează Organizației Națiunilor Unite planurile lor de reducere a emisiilor și alte eforturi privind schimbările climatice.

Aceste NDC sunt menite să evalueze progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice globale în temeiul Acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea încălzirii globale.
Cu toate acestea, măsurarea progreselor înregistrate în reducerea emisiilor de dioxid de carbon care încălzesc planeta este mult mai ușoară decât evaluarea stării ecosistemelor, animalelor și plantelor din lume. Țările încă decid cum să măsoare cel mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele globale privind natura.

Cele două seturi de angajamente ale unei țări – NBSAP privind biodiversitatea și NDC privind clima – s-ar putea suprapune, având în vedere modul în care natura contribuie la reglarea climei mondiale și modul în care încălzirea globală amenință să devasteze ecosistemele și populațiile de animale sălbatice. De fapt, orientările publicate împreună cu Pactul pentru natură 2022 încurajează țările să exploreze acțiuni care să servească ambelor seturi de obiective.

VOR PREZENTA ȚĂRILE NBSAPS LA TIMP?

Cu câteva zile înainte de summit, aproximativ 16 % dintre țări prezentaseră NBSAP-uri.

Planurile în sine necesită consultări cu populațiile locale și indigene, un efort care necesită mult timp și pe care țările cu mai puține resurse ar putea avea dificultăți în a-l finaliza la timp.
Pentru a ajuta alte națiuni în efortul de planificare, Columbia și Germania au lansat în 2022 un efort în valoare de 30 de milioane de euro (32,65 milioane de dolari) denumit Parteneriatul de accelerare a NBSAP, la care participă în prezent cel puțin 21 de țări, inclusiv Republica Democrată Congo și Sri Lanka.

Nu există nicio sancțiune pentru țările care nu respectă termenul limită. Țările au, de asemenea, opțiunea de a prezenta un raport care enumeră doar obiectivele lor naționale, dar nu oferă detalii cu privire la modul în care acestea vor fi îndeplinite. Mai mult de 90 dintre cele 195 de țări care au convenit asupra Cadrului mondial privind biodiversitatea au depus aceste obiective.