China a reușit să provoace ploaia în una dintre cele mai aride zone ale țării, utilizând tehnologia avansată.
O flotă de drone a generat precipitații suplimentare pe o suprafață de peste 8.000 de kilometri pătrați în vestul regiunii Xinjiang, conform unui raport al cercetătorilor din cadrul Administrației Meteorologice din China, menționează observatornews.ro.
Pe 9 iulie 2023, două modele de drone de dimensiuni medii au fost lansate deasupra Pajiștilor Bayanbulak, atingând o altitudine de 5.500 de metri. În urma a patru zboruri consecutive, dronele au dispersat iodură de argint în atmosferă – o substanță frecvent folosită în experimentele de însămânțare a norilor, potrivit South China Morning Post (SCMP). Rezultatul a fost semnificativ: aproximativ 70.000 de metri cubi de precipitații suplimentare, suficienți pentru a umple 30 de bazine olimpice cu adâncimea de doi metri. Cu o cantitate de „sămânță de nori” (1 kg de iodură de argint), un praf galben-auriu ambalat în bețe de ardere, cercetătorii au generat o ploaie care a contribuit cu o creștere de 4% în volumul apei.
Riscuri de siguranță mai scăzute
„Cu riscuri de siguranță mai scăzute, manevrabilitate superioară, control precis și acoperire extinsă, sistemele cu drone permit operațiuni de sporire a precipitațiilor pe tot parcursul anului, indiferent de condițiile meteo”, au menționat cercetătorii în studiul lor publicat în jurnalul „Desert and Oasis Meteorology”.
Pentru a valida eficiența metodei, echipa condusă de Li Bin a utilizat trei abordări de verificare. Spectrometrele au arătat o creștere semnificativă a diametrului picăturilor de ploaie, de la 0,46 mm la 3,22 mm, în timp ce imaginile din satelit au indicat o scădere a temperaturii la nivelul norilor de până la 10 grade Celsius și o creștere a altitudinii acestora cu aproximativ 3 km. Simulările efectuate pe supercomputere au confirmat aceste observații, arătând o creștere a precipitațiilor de 73.000 de metri cubi, echivalentul unei creșteri de 4,3%.
Regiune afectată de schimbări climatice
Regiunea Xinjiang este grav afectată de schimbările climatice, iar ghețarii din Munții Tianshan, care reprezintă sursa principală de apă pentru peste 25 de milioane de oameni, se topesc anual cu 2-3 km pătrați. În paralel, cantitatea medie de precipitații a crescut cu 6,44 mm pe deceniu, ca efect al încălzirii globale.
Tehnologiile de geoinginerie, precum pădurile artificiale și panourile solare, sunt promovate de autoritățile chineze ca soluții pentru a accelera procesul de reînverzire. Experimentele din Xinjiang ar putea juca un rol crucial în acest context.
Cu toate că rezultatele obținute sunt promițătoare, cercetătorii recunosc că există încă multe întrebări care necesită clarificare:
„Cum putem determina cu certitudine dacă o operațiune de însămânțare a norilor a amplificat sau, dimpotrivă, a redus precipitațiile? Ce metrici exacte ne indică volumul de apă câștigat sau pierdut și ce înseamnă acest lucru pe termen lung?”
În viitor, cercetătorii speră să efectueze simulări mai complexe, bazate pe variabile precum momentul lansării, altitudinea și dozajul iodurii de argint, pentru a obține o evaluare completă a eficienței acestei tehnologii.
