În Marea Neagră se fac teste de toxicitate pentru a evalua impactul anumitor substanțe asupra vieții marine.
Studiile se concentrează pe poluanții proveniți din diverse surse, inclusiv din agricultură, industrie și activități umane desfășurate în apropierea litoralului. Printre cele mai nocive substanțe identificate se numără pesticidele utilizate în agricultură, care, odată ajunse în apă, pot afecta grav ecosistemele acvatice, conform observatornews.ro.
Un exemplu este un fungicid utilizat pentru combaterea bolilor la fructe și legume, care, în condiții de laborator, a dus la o rată ridicată de mortalitate în rândul peștilor expuși. Potrivit cercetărilor, aproximativ jumătate dintre exemplarele testate au murit în urma contactului cu această substanță, ceea ce ridică semne de întrebare privind siguranța utilizării sale în proximitatea surselor de apă.
Metodologia testelor
Pentru evaluarea toxicității, cercetătorii utilizează un protocol bazat pe cinci diluții și un lot de control cu apă curată. Acest proces permite o analiză statistică detaliată, necesară pentru obținerea unor date relevante.
„Fiecare diluție are cinci trepte și ne oferă posibilitatea de a analiza efectele asupra organismelor acvatice, reducând la minimum erorile în interpretarea rezultatelor”, explică Victor Niță, cercetător implicat în studiu.
Experimentul, considerat unul dintre primele de acest tip realizate în România, implică 120 de exemplare de chefal, expuse zilnic la diferite concentrații de substanțe toxice. Scopul cercetării este de a determina efectele pe termen scurt și lung ale pesticidelor asupra peștilor și, implicit, asupra întregului ecosistem marin.
Impactul poluanților asupra vieții marine
Unul dintre compușii analizați, tebuconazolul, utilizat frecvent în agricultură, a fost identificat ca având un efect semnificativ asupra populațiilor de pești. Conform studiilor, o concentrație de 1,13 miligrame pe litru în apa marină poate afecta mai mult de 50% dintre exemplarele expuse.
Pe lângă pesticidele agricole, în Marea Neagră ajung și alte substanțe cu potențial toxic ridicat, cum ar fi hidrocarburile și metalele grele. Acestea provin din activitățile industriale, deversări accidentale sau deșeuri rezultate din traficul maritim.
„Este necesară o testare prealabilă a toxicității acestor substanțe pentru a determina concentrațiile la care pot fi eliberate în mediul natural fără a produce efecte semnificative asupra ecosistemelor”, explică Florin Timofte, directorul Institutului de Cercetări Marine „Grigore Antipa”.
Deșeurile și efectele asupra mediului
Un alt factor de risc îl reprezintă deșeurile lăsate de turiști pe plaje sau aruncate în apă. Acestea pot conține resturi de plastic, ambalaje sau alte materiale care, sub influența razelor solare și a apei sărate, se degradează și eliberează substanțe chimice cu efecte negative asupra organismelor marine.
„Astfel de poluanți pot provoca modificări în ratele de reproducere ale animalelor acvatice, pot influența procesele de creștere și pot afecta răspunsurile fiziologice ale organismelor expuse”, precizează Valentina Coatu, cercetătoare implicată în studiu.
Rezultatele testelor efectuate sunt incluse într-un ghid strategic care urmează să fie analizat de Ministerul Mediului. Pe baza acestor date, autoritățile ar putea lua în considerare reglementarea sau interzicerea anumitor substanțe considerate periculoase pentru ecosistemele acvatice.
Monitorizarea poluării marine și identificarea soluțiilor pentru reducerea impactului substanțelor toxice rămân aspecte esențiale pentru protejarea biodiversității din Marea Neagră.
