Poluarea atmosferică a cauzat în anul 2021 un număr de 8,1 milioane de decese la nivel global și a provocat milioane de cazuri de boli cronice, exercitând o presiune uriașă asupra sistemelor de sănătate, economiilor și societăților, conform unui raport citat de Asociația 2Celsius, citat de economica.net.
Ediția a 5-a a cercetării „Starea aerului la nivel global” (State of Global Air – SoGA), publicată în iunie 2024 de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI), relevă că, în 2021, expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani. Acest factor a devenit al doilea ca importanță în ceea ce privește riscul de deces pentru această grupă de vârstă, după malnutriție, conform Agerpres.
Poluarea aerului în gospodării
Din totalul acestor decese, 500.000 au fost atribuite poluării aerului din gospodării, cauzate de utilizarea combustibililor poluanți pentru gătit, în special în Africa și Asia. Peste 90% dintre decesele globale provocate de poluarea atmosferică (7,8 milioane) au fost legate de expunerea la particule fine PM2,5.
Expunerea prelungită la ozon a contribuit la 489.518 decese la nivel mondial în 2021, inclusiv 14.000 de decese cauzate de BPOC în Statele Unite, mai multe decât în alte țări cu venituri mari.
În România, raportul arată că 68 de copii au murit din cauza poluării aerului în perioada analizată, dintre care 63 înainte de a împlini un an. De asemenea, în 2021, copiii sub cinci ani din România au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului.
Sunt și vești bune
Deși datele din raportul SoGA sunt îngrijorătoare, există și vești bune. Din 2000, rata mortalității în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 53%, datorită creșterii accesului la energie curată pentru gătit, îmbunătățirii asistenței medicale, nutriției și conștientizării efectelor nocive ale poluării aerului în gospodării. Numeroase țări, în special cele cu niveluri ridicate de poluare, au început să abordeze problema direct. Măsuri precum crearea de rețele de monitorizare a poluării, implementarea de politici stricte de calitate a aerului și tranziția la vehicule hibride sau electrice au avut un impact pozitiv asupra sănătății publice.
Raportul include peste 200 de țări
Raportul „Starea aerului la nivel global” a fost realizat de inițiativa cu același nume, o colaborare între Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății și Proiectul privind impactul global al bolilor, în parteneriat cu UNICEF. Documentul analizează date recente din studiul „Impactul global al bolilor” din 2021, evidențiind efectele grave asupra sănătății provocate de poluanți precum PM2,5, poluarea aerului din gospodării, ozonul și dioxidul de azot. Raportul include date din peste 200 de țări și teritorii, subliniind că aproape fiecare persoană de pe glob respiră zilnic aer poluat, cu implicații majore pentru sănătate.
