Anual, la nivel mondial, se generează o impresionantă cantitate de 10 milioane de tone de deșeuri de cafea, potrivit unei publicații ScienceAlert. În mare parte, acestea sfârșesc în depozitele de gunoi.
Inginerul Rajeev Roychand, de la Universitatea RMIT din Australia, explică că eliminarea deșeurilor organice constituie o provocare majoră pentru mediu, deoarece generează cantități semnificative de gaze cu efect de seră, precum metan și dioxid de carbon, contribuind la schimbările climatice.
Într-o eră în care piața construcțiilor cunoaște o expansiune considerabilă la nivel global, cererea pentru beton, un material care implică resurse considerabile, este tot mai ridicată, aducând cu sine noi provocări pentru mediu.
„Extracția continuă de nisip natural din întreaga lume – de obicei din albiile și malurile râurilor – pentru a satisface cererea rapid crescândă a industriei construcțiilor are un impact mare asupra mediului”, a declarat inginerul Jie Li de la RMIT, conform newsbv.ro.
„Există provocări critice și de lungă durată în menținerea unei surse durabile de nisip datorită naturii finite a resurselor și impactului asupra mediului al exploatării nisipului. Cu o abordare a economiei circulare, am putea ține deșeurile organice departe de gropile de gunoi și, de asemenea, să conservăm mai bine resursele noastre naturale, cum ar fi nisipul”, a mai spus el.
Produsele organice precum zațul de cafea nu pot fi integrate direct în beton din cauza substanțelor chimice care pot slăbi rezistența materialului de construcție. Astfel, echipa a optat pentru o abordare inovatoare, folosind nivele scăzute de energie pentru a trata deșeurile de cafea la peste 350 °C, într-un mediu lipsit de oxigen, într-un proces cunoscut sub numele de piroliză. Acest proces descompune moleculele organice, rezultând un cărbune poros, bogat în carbon, denumit bio-cărbune (biochar), care poate forma legături cu matricea de ciment și poate fi astfel încorporat în aceasta.
Deși echipa a experimentat și cu pirolizarea zațului de cafea la 500 °C, particulele de biochar obținute nu au prezentat aceeași rezistență.
Cercetătorii au subliniat că trebuie să continue evaluarea durabilității pe termen lung a produsului lor. În prezent, ei se concentrează pe testarea performanței betonului cu adaos de cafea în diverse scenarii, inclusiv cicluri de îngheț/dezgheț, absorbție de apă, abraziune și altele.
În plus, echipa explorează și alte surse de deșeuri organice pentru a crea biochar, inclusiv lemn, deșeuri alimentare și deșeuri agricole.
„Cercetarea noastră este în stadii incipiente, dar aceste descoperiri interesante oferă o modalitate inovatoare de a reduce considerabil cantitatea de deșeuri organice care ajunge la gropile de gunoi”, a declarat inginerul Shannon Kilmartin-Lynch de la RMIT.
Sursa: g4food.ro
