Un nou studiu a descoperit semne îngrijorătoare că schimbările climatice ar putea submina capacitatea fiordurilor arctice de a servi ca rezervoare eficiente de carbon. Rezultatele sugerează că capacitatea oceanelor polare de a elimina carbonul din atmosferă ar putea fi redusă pe măsură ce lumea continuă să se încălzească, arată Science Daily.

Un nou studiu condus de Jochen Knies de la Centrul de Cercetare Polar iC3 a descoperit semne îngrijorătoare că schimbările climatice ar putea submina capacitatea fiordurilor arctice de a servi ca rezervoare eficiente de carbon. Rezultatele sugerează că capacitatea oceanelor polare de a elimina carbonul din atmosferă ar putea fi redusă pe măsură ce lumea continuă să se încălzească.

Schimbările rapide din Arctica transformă ecosistemele prin topirea criosferei

Knies și colaboratorii săi au descoperit că schimbările rapide din Arctica transformă ecosistemele vibrante ale fiordurilor, precum Kongsfjorden din Svalbard. Descoperirile lor documentează nu numai o schimbare a comunităților de fitoplancton din cauza topirii gheții, ci și o scădere îngrijorătoare a capacității acestor fiorduri de a sechestra carbonul, scrie Science Daily.

Lumea ascunsă a fitoplanctonului

La baza rețelelor trofice din Arctica se află fitoplanctonul – eroii microscopici ai oceanelor noastre. Aceste organisme nu sunt doar hrană pentru pești. Ele joacă un rol esențial în ciclul carbonului și în reglarea climei. Pe măsură ce gheața se retrage, lumina soarelui ajunge la o suprafață mai mare a oceanului, favorizând dezvoltarea fitoplanctonului. Imaginați-vă un festin al vieții care iese din adâncuri, cu pești și animale marine adunându-se în jurul acestei noi bogății.

Jochen Knies, autorul principal al studiului, subliniază această dinamică: „Schimbările pe care le observăm sugerează că viitorul acestor ecosisteme din fiorduri va depinde în mare măsură de cât de bine se vor adapta la un climat mai cald”.

Echilibrul între creștere și durabilitate într-un climat în încălzire

Apele mai calde pot favoriza creșterea fitoplanctonului în timpul verilor însorite, oferind o oportunitate inițială pentru creșterea productivității. Cu toate acestea, pe măsură ce apele se stratifică, nutrienții esențiali devin mai greu accesibili, ceea ce duce la o situație cu două tăișuri: în timp ce putem observa o creștere a biomasei fitoplanctonului, eficiența captării carbonului ar putea scădea.

„Deși anticipăm o producție primară mai mare, realitatea este că apele mai calde și stratificate ar putea împiedica capacitatea fiordurilor de a servi ca rezervoare eficiente de carbon”, subliniază Jochen acest punct critic.

În plus, afluxul de apă provenită din topirea ghețarilor, care este o sursă vitală pentru viața marină, joacă un rol esențial în remodelarea peisajului nutritiv al acestor fiorduri. Odată cu dispariția ghețarilor, această sursă de nutrienți devine imprevizibilă, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la sănătatea pe termen lung a acestor ecosisteme.

Fără un flux constant de nutrienți, echilibrul ecologic ar putea fi perturbat, ceea ce ar putea avea un impact asupra lanțului trofic și asupra productivității generale a fiordurilor.

Arctica, considerat barometru climatic

Arctica este un indicator vital al schimbărilor climatice globale. Atenția lumii este atrasă de aceste calote glaciare în topire nu doar pentru frumusețea lor, ci și pentru că ele ne oferă lecții importante despre viitorul nostru comun.

„Viitorul fiordurilor arctice reflectă provocările climatice mai ample cu care ne confruntăm la nivel global”, avertizează Jochen.