România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie, ne informează Ziarul Financiar.
În 23.08.2021, de exemplu, preţul mediu spot al energiei în Polonia, ţară dependentă în proporţie de 70% de energie produsă pe cărbuni, este de 84,7 euro pe MWh, în timp ce în România, ţară în care cărbunii au o pondere de 20% în producţie, preţul este de 119,72 euro pe MWh, potrivit Energy Live.
Situaţiile reflectate de preţul spot al energiei sunt de moment, astfel că lucrurile pot varia semnificativ de la o zi la alta, mai ales în contextul extrem de volatil din piaţa energiei, de la începutul anului.
Cert este însă că organizarea internă a pieţei de energie duce la scumpiri. România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. Astfel, prin modul de organizare a pieţei, cărbunii de la Complexul Energetic Oltenia, hidrocentralele de la Hidroelectrica sau reactoarele nucleare ale Nuclearelectrica concurează pe aceeaşi piaţă, cu costuri semnificativ diferite. În timp ce CE Oltenia este cel mai mare plătitor de certificate de emisii de CO2, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica nu sunt afectate de felul în care osciliează preţul CO2-ului. Cum însă CE Oltenia dă semnalul de preţ, restul producătorilor se aliniază.
„Noi dacă vindem sub preţul pieţei, ne putem trezi cu Curtea de Conturi în control. Acesta este efectul spargerii sistemului”, spun oamenii din zona de producţie a energiei.
