Odată cu extinderea rapidă a flotei de vehicule electrice în orașe, apare o problemă tot mai evidentă: dificultatea pietonilor de a identifica direcția din care se apropie aceste mașini.
Sistemele AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems), concepute pentru a face aceste vehicule mai audibile la viteze reduse, ridică semne de întrebare în privința eficienței lor reale, conform techrider.ro.
O cercetare derulată de Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia scoate în evidență un aspect îngrijorător: semnalele AVAS sunt mult mai greu de localizat decât sunetele vehiculelor cu motoare tradiționale. Studiul a analizat percepția direcțională a trei tipuri diferite de semnale sonore artificiale folosite de mașinile electrice și hibride.
Greu de localizat
Într-un mediu controlat, dar cu un fundal sonor urban discret, voluntarii au fost expuși la aceste semnale pentru a evalua cât de precis le pot identifica sursa. Rezultatele au fost clare: toate cele trei tipuri de sunete – fie că aveau două tonuri, mai multe frecvențe sau un zgomot constant – s-au dovedit dificil de localizat. În comparație, sunetul familiar al unui motor cu ardere internă a fost identificat cu o precizie net superioară.
„Cerințele impuse producătorilor auto vizează doar detectabilitatea acestor semnale, nu și localizarea lor sau recunoașterea numărului de vehicule aflate în mișcare,” a declarat Leon Müller, doctorand la Departamentul de Arhitectură și Inginerie Civilă din cadrul universității. „Dar dacă ne imaginăm, de exemplu, o parcare de supermarket cu mai multe vehicule electrice care emit același semnal sonor, este ușor de înțeles cât de confuză poate deveni situația.”
Legislațiile din UE, SUA, China și Japonia obligă mașinile electrice să emită un sunet la viteze mici – sub 20 km/h în Europa și sub 30 km/h în Statele Unite – pentru a proteja pietonii. Cu toate acestea, normele nu includ criterii privind capacitatea de localizare a sunetului sau eficiența lui în medii zgomotoase și aglomerate.
„Modul în care sunt formulate cerințele permite producătorilor să creeze propriile semnale sonore, deseori testate în medii de laborator fără zgomote de fundal,” a explicat profesorul Wolfgang Kropp, specialist în acustică la Universitatea Chalmers. „Însă în realitatea urbană, pe stradă sau în parcări, există o multitudine de sunete care pot interfera cu semnalul AVAS.”
Zeci de persoane incluse într-un experiment
Pentru experiment, 52 de persoane au fost testate într-o cameră anecoică, înconjurate de 24 de difuzoare care redau sunetele la 7,5 metri distanță. Participanții aveau 10 secunde pentru a indica direcția sunetului. Cel mai slab scor a fost înregistrat pentru semnalul cu două tonuri – niciun participant nu a identificat corect toate sursele.
Motivul pentru care semnalele AVAS sunt mai greu de localizat ține de structura lor: spre deosebire de zgomotul motoarelor cu ardere, care conțin pulsații și variații de frecvență ce ajută creierul să le interpreteze direcția, semnalele artificiale folosesc frecvențe constante. Când mai multe mașini emit simultan astfel de sunete, ele se suprapun și devin greu de interpretat.
„Salutăm faptul că vehiculele electrice sunt mai silențioase decât cele cu motoare clasice, dar trebuie să găsim un echilibru între liniște și siguranță,” a adăugat Müller.
În continuare, cercetătorii intenționează să extindă studiul pentru a înțelege cum percep aceste sunete și alte categorii de participanți la trafic – inclusiv bicicliști, pietoni sau persoane cu deficiențe de vedere.
