Cum se raportează partidele la schimbările climatice, principala amenințare globală, care deja afectează și România? Greenpeace a evaluat principalele partide politice din perspectiva planurilor de mediu și a măsurilor climatice, mai ales în contextul în care UE alocă cea mai mare parte a fondurilor pentru măsuri de combatere a schimbărilor climatice. România poate câștiga sau pierde fonduri uriașe în funcție de propunerile cu care merge câtre UE și care trebuie să respecte țintele climatice.

Analiza Greenpeace vine cu observația că programele de guvernare ale partidelor politice din România trebuie judecate în contextul campaniei electorale. Societatea civilă și media au încercat de-a lungul timpului să urmărească implementarea acestora, însă întotdeauna după alegeri prioritățile s-au schimbat în contextul „grelei moșteniri”. De aceea, este greu de anticipat dacă aceste programe vor fi implementate în forma lor actuală.

Principala dificultate în evaluarea planurilor rezidă în diferențele mari între amplitudinea programelor de guvernare și a structurilor eterogene ale acestora, subliniază Greenpeace. Cele mai consistente programe sunt cele ale USR – PLUS, PNL și PSD. Programele partidelor PMP, Pro România și UDMR au fost dificil de analizat din cauza faptului că sunt schematice și operează preponderent cu declarații generale de intenție ori, în cazul UDMR, nu există un program de guvernare, ci doar un plan de măsuri.

Partidele nu asigură respectarea țintelor Acordului de la Paris

Mediul și clima nu sunt abordate de niciunul dintre partide ca fiind centrale viziunii lor, în pofida evidenței crizei climatice și a declinului biodiversității. Nu au fost internalizate obiectivele strategice ale Pactului Ecologic European și ale Acordului de Climă de la Paris, și nici asumate datele științifice privitoare la climă și biodiversitate. Mediul și schimbările climatice sunt în principal abordate sectorial (energie, păduri, ape etc.) și nu integrat, ori ca domenii strategice transversale. Singura excepție notabilă prin abordarea extensivă a subiectului și numărul de măsuri progresiste, chiar dacă nu ca element central al propunerii politice, este programul USR – PLUS. 

Energia, domeniul cel mai prost gestionat 

Din păcate, cel mai prost stăm la capitolul tranziție energetică. Majoritatea partidelor privește investițiile masive în gaz, în principal off-shore, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și soluțiile (imature tehnologic) bazate pe hidrogen ca fiind priorități necesare tranziției. Statutul energiilor regenerabile fluctuează, între acceptarea țintelor europene fără măsuri concrete în acest sens, la propuneri de creștere a țintei naționale, dar, în general, se poate constata că se acceptă perspectiva statului ca regulator și facilitator, nu ca investitor direct în sector pentru asigurarea creșterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic național. 

Viziunea asupra pădurilor 

Pădurile sunt menționate peste tot cu cele două abordări complementare tradiționale: stoparea tăierilor ilegale și împăduririle. Ceva mai elaborate sunt analiza și propunerile PSD, iar cele mai evoluate și progresiste cele ale USR – PLUS. Programele de plantări și îmbunătățirea și transparentizarea SUMAL (sistemul de urmărire a materialelor lemnoase) apar frecvent, însă pădurile nu sunt tratate ca soluție naturală împotriva schimbărilor climatice și nici problemele sectorului nu sunt adresate în profunzime.

Biodiversitatea (arii protejate, ape, inclusiv păduri) lipsește aproape cu desăvârșire ca preocupare strategică. În cele mai multe cazuri se merge pe o abordare conservatoare în care dezvoltarea și biodiversitatea nu trebuie să se împiedice reciproc, mai curând decât în paradigma în care biodiversitatea României este un element strategic în bunăstarea noastră.

Asemenea, emisiile din sectorul transport, sectorul cu cea mai mare creștere a emisiilor din România, sunt preponderent tratate din perspectiva calității aerului. Aici însă pare că soluțiile sunt ceva mai la îndemână pentru partidele politice.

Chestionarul Greenpeace a fost dezvoltat astfel încât să reflecte cele mai importante elemente legate de gestionarea crizelor prezente și de reziliența în fața crizelor viitoare și a fost trimis partidelor PNL, PSD, USR – PLUS, PMP, UDMR și Pro România. Doar UDMR și USR –PLUS au răspuns. Pentru a putea compara abordările politice ale subiectelor de interes, în contextul în care 4 din 6 nu au răspuns, Greenpeace a analizat conținutul programelor de guvernare acolo unde acestea au fost disponibile.