Comisia Europeană avertizează din nou, în mod formal, Guvernul României că ignoră problema deşeurilor, afirmă REPER. Potrivit formaţiunii, vor urma sancţiuni pe care le vor suporta tot românii, din taxe şi impozite din ce în ce mai mari. Între timp, licitația publică organizată de autoritățile locale pentru tratarea mecano - biologică a deșeurilor produse de Municipiul București este contestată.
CE avertizează Guvernul României că ignoră problema deșeurilor și anunță sancțiuni!
Potrivit REPER, Guvernul pozează în victima sancţiunilor europene ori de câte ori are ocazia, dar nu îşi face treaba acasă aproape niciodată.
”România poate şi trebuie să rezolve problema gropilor de gunoi, a platformelor de sortare şi reciclare, a gestiunii deşeurilor istorice. Avem, de asemenea, ţinte obligatorii asumate la nivel european în ceea ce priveşte sortarea şi reciclarea, care sunt ignorate. 75% din deşeurile de ambalaje colectate şi tratate zilnic trebuie să fie refolosite sau reciclate până în 2030, dar România este abia la 11-13%. În plus, ţinta de colectare prin Sistemul de Garanţie-Returnare este de 90% în 2026”, spune formaţiunea.
Dragoş Popescu, senator REPER de Dâmboviţa, trage un semnal de alarmă privind indiferenţa autorităţilor şi a modului deficitar de a colabora împreună:
”Sunt 3 gropi de deşeuri menajere care nu respectă standardele (tratarea deşeurilor înainte de a fi trimise la groapă), printre care şi Vidra, unde ajung deşeurile din capitală. În Bucureşti şi în alte judeţe, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe care localităţile şi judeţele au fost obligate să le construiască pentru a putea accesa fondurile europene de mediu, nu sunt funcţionale nici în ziua de astăzi. România are deja o condamnare privind gropile de deşeuri industriale şi plăteşte o amendă de 1,5 milioane de euro, plus penalităţi de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit de deşeuri neconform care nu a fost închis”.
REPER susţine accelerarea investiţiilor de mediu, inclusiv în ceea ce priveşte sortarea şi tratarea deseurilor, o prioritate pentru care avem finanţare europeană din belşug, dar niciun fel de interes pentru soluţii la nivel local, se mai arată în comunicat.
Licitația publică organizată de autoritățile locale pentru tratarea mecano - biologică a deșeurilor produse de Municipiul București, contestată
Pachetul Comisiei Europene de decizii de infringement, publicat pe 25 iulie, vizează România într-o notă ultimativă pentru neconformare în privinţa gestionării deşeurilor. În acelaşi timp, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale Bucureştiîşi permite - din nou - să tergiverseze rezolvarea situaţiei în Capitală, relatează Profit.ro.
Pe lângă includerea României în rândul statelor membre care au ratat ţintele de reciclare a deşeurilor, România are la dispoziţie două lunipentru a veni cu măsuri şi explicaţii în cazul depozitelor neconforme. Sunt invocate atât nerespectarea condiţiilor de protecţie a mediului în cazul gropilor de gunoi, cât şi obligativitatea de a depozita exclusiv deşeuri tratate - ceea ce se traduce în trasabilitate, colectare separată, capacităţi şi instalaţii de a prelucra deşeruile municipale în amestec şi pe cele organice.
Cu toate acestea, după ce în ultimul an a suplinit licitaţia publică pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor produse de Municipiul Bucureşti prin proceduri de atribuire fără publicare prealabilă (NFP) organizate, anulate şi re-organizate repetat, ADIGID MB relansează procedura competitivă principală în termeni ce sunt din nou contestaţi, notează Profit.ro.
Motivul principal al contestării este că autorităţile au introdus prevederi atipice pentru operatorii ofertanţi, respectiv deţinerea Autorizaţiei de Mediu (AM), iar nu deţinerea exclusivă a Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM).
Aceasta în condiţiile în care legislaţia europeană de mediu, preluată integral de România, prevede pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor obligativitatea deţinerii unei AIM - care presupune respectarea unor reguli mai stricte referitoare la amplasament (de exemplu, distanţe mari faţă de locuinţe) şi investiţii considerabile, de zeci de milioane de euro, în infrastructură, utilaje şi echipamente specifice pentru tratare mecanică şi biologică. În cazul AM, distanţa faţă de locuinţe este mult mai mică, iar complexitatea investiţiilor şi a instalaţiilor care protejează sănătatea populaţiei este mult redusă.
Prin introducerea acestor prevederi, autorităţile locale permit practic calificarea în această licitaţie complexă şi cu miză uriaşă – nu doar economică şi pentru sănătatea mediului şi a populaţiei, ci şi în mod evident acum şi politică, pe relaţia cu UE – şi a ofertanţilor care deţin doar AM şi simple instalaţii de sortare. Ceea ce înseamnă operatori care nu au efectiv capacitatea de a gestiona eficient deşeurile municipale în acord cu normele legale.
NFP-urile organizate până acum au permis la rândul lor participarea şi a firmelor care deţineau AM, şi nu doar AIM. Ca urmare, în cazul celor deja operaţionalizate, au apărut din nou amplasamete la periferia Bucureştiului unde se depozitează zeci de mii de tone de deşeuri în amestec, lipsite de trasabilitate, pe care operatorii în cauză nu au capacitatea reală de a le trata. De altfel, depozitele respective nu dispun nici de infrastructuri şi echipamente specifice pentru procesarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat. În schimb, operatorii încasează de la autorităţile locale contravaloarea serviciilor de tratare pe care nu le efectuează de fapt.
Protestele şi petiţiile cetăţenilor afectaţi, adresate administraţiilor publice şi presei, nu au convins autorităţile că situaţia ar trebui reanalizată. Ca atare, deţinerea de AM în loc de AIM a fost păstrată şi în cadrul procedurii principale de licitaţie publică.
Un alt aspect contestat în cadrul procedurii este eliminarea din documentaţie a obligativităţii producerii de compost-like-output/ CLO în procedura de tratare mecano-biologică a deşeurilor, ceea ce înseamnă un produs inert, stabilizat, derivat de la depozitare, utilizabil pentru amenajări. Mai mult, un produs exceptat de la plata taxei pentru economie circulară – cei 160 de lei/tona de deşeuri depozitată, plătiţi de către Primării (adică de către cetăţeni) către Fondul de Mediu.
Implicit, operatorii care au CLO ca rezultat din procesarea deşeurilor ajută la diminuarea acestor plăţi, estimate la nivelul Capitalei – care produce 1 milion de tone de deşeuri anual – la 500.000 lei/ zi. În consecinţă, costul blocajelor privind procedura principală de tratare mecano-biologică a deşeurilor în Bucureşti înseamnă: pierderifinanciare pentru cetăţeni, afectarea calităţii mediului şi implicit a stării de sănătate a populaţiei şi sancţionarea României pentru nerespectarea Directivelor de mediu, cu riscul iminent de procese la CJUE.