Schimbările climatice vor reduce veniturile globale cu aproximativ 19% în următorii 25 de ani, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, publicat în aprilie și citat de Associated Press și prezentat de jurnaldesustenabilitate.ro.
Se estimează că erodarea anuală a economiei globale din cauza acestui fenomen va atinge 38 de trilioane de dolari. Până în anul 2100, costurile financiare ale schimbărilor climatice ar putea să se dubleze față de estimările actuale. Paradoxal, cele mai sărace și mai puțin responsabile zone pentru încălzirea globală vor suferi cele mai mari pierderi financiare.
„Analiza noastră arată că schimbările climatice vor provoca daune economice masive în următorii 25 de ani în aproape toate țările lumii, inclusiv în țările foarte dezvoltate, cum ar fi Germania, SUA și Franța, cu o reducere medie proiectată a veniturilor de 11% pentru Germania și SUA și de 13% pentru Franța,” a declarat Leonie Wenz, co-autoare a studiului și om de știință în domeniul climei. Daunele financiare sunt comparate cu un scenariu de bază fără schimbări climatice și aplicate la estimări privind creșterea globală a produsului intern brut.
Au studiat fenomenele meteo extreme
În ultimii doisprezece ani, cercetătorii s-au concentrat pe fenomene meteorologice extreme – valuri de căldură, inundații, secete și furtuni – ca factori majori de impact asupra climei și economiei globale. Totuși, în ultimii ani, aceștia au realizat că indicatori precum încălzirea medie sau creșterea generală a temperaturii au o contribuție semnificativă la impactul financiar al schimbărilor climatice.
În SUA, statele din sud-estul și sud-vestul țării, cum ar fi Arizona și New Mexico, sunt mai afectate economic de schimbările climatice decât cele din nord. În Europa, regiunile sudice, inclusiv părți din Spania și Italia, sunt mai afectate decât locuri precum Danemarca sau nordul Germaniei. Doar zonele adiacente Arcticii – Canada, Rusia, Norvegia, Finlanda și Suedia – nu resimt încă efectele economice abrupte ale schimbărilor climatice. În plus, țările care au produs istoric mai puține emisii de gaze cu efect de seră și care sunt cel mai puțin capabile să se adapteze financiar la încălzirea globală suferă cele mai mari pierderi financiare. Statele cele mai sărace din lume vor înregistra o pierdere a veniturilor cu 61% mai mare decât cea a țărilor dezvoltate, conform studiului.
Eforturi pentru reducerea poluării
Dacă la nivel global s-ar reuși reducerea poluării și stabilizarea încălzirii globale la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – limita superioară a acordului climatic de la Paris din 2015 – impactul financiar global ar putea duce la diminuarea veniturilor globale cu 20%. În schimb, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor crește puternic, impactul financiar ar putea reduce veniturile globale cu 60%.
Dacă întreaga comunitate mondială ar intensifica acțiunile pentru a diminua efectele schimbărilor climatice, beneficiile ar fi multiple pentru toate segmentele societății: dezvoltare economică, sănătate, securitate alimentară și îmbunătățirea calității vieții. În zona Pacificului, impactul negativ al schimbărilor climatice asupra sănătății este în creștere, cu tot mai multe decese, boli și răniri cauzate de evenimente meteorologice extreme. Populația se confruntă cu boli transmise prin apă și alimente, malnutriție agravată și probleme psihologice cauzate de deplasarea din calea evenimentelor extreme.
Renunțarea la combustibili fosili
Trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă ar încetini încălzirea globală și ar reduce numărul de decese cauzate de poluare (anual, 7 milioane de oameni mor din cauza poluării aerului). Promovarea transportului activ, cum ar fi mersul pe jos și ciclismul, ar reduce emisiile și ar îmbunătăți sănătatea prin reducerea bolilor netransmisibile, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare. OMS estimează că până la 5 milioane de decese pe an ar putea fi evitate prin activitate fizică mai intensă.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) subliniază beneficiile economice ale acțiunilor climatice. De exemplu, inițiativa Climate Promise a PNUD a îmbunătățit viețile a aproape 2,3 milioane de oameni și, indirect, a 38,6 milioane de oameni în 22 de țări. Investițiile în adaptarea la riscurile climatice oferă randamente semnificative. Comisia Globală pentru Adaptare a constatat că investirea a 1,8 trilioane de dolari la nivel global, din 2020 până în 2030, în cinci domenii – sisteme de avertizare timpurie, infrastructură rezistentă la climă, agricultură îmbunătățită pentru zonele aride, protecția mangrovelor și resurse de apă reziliente – ar putea genera 7,1 trilioane de dolari în beneficii nete totale.
Există semne de speranță
Investițiile globale în tehnologiile de tranziție energetică au atins 1,3 trilioane de dolari în 2022, un record istoric. Estimările indică faptul că vehiculele electrice ar urma să reprezinte aproape o cincime din piața globală în 2023, conform Agenției Internaționale a Energiei (IEA). Cu toate acestea, ritmul actual al acțiunii climatice nu este suficient. Criza climatică transcende granițele și nicio țară nu poate reuși singură. Astfel, comunitatea globală trebuie să-și unească expertiza, resursele și inovația pentru a aborda schimbările climatice în mod cuprinzător, asigurând un viitor durabil pentru toți. Cooperarea multilaterală nu este doar o opțiune, ci o necesitate.
Sursa Foto: jurnaldesustenabilitate.ro